Inima bate zilnic de zeci de mii de ori, fără ca noi să simțim de fiecare dată acest lucru. Totuși, ritmul bătăilor sale poate aduce informații importante despre starea organismului. În continuare, vei descoperi ce înseamnă pulsul, care sunt valorile considerate normale pentru diferite vârste, de ce se modifică aceste valori și cum pot semnala unele probleme de sănătate.
Ce înseamnă pulsul și de ce trebuie urmărit?
Pulsul reprezintă numărul de bătăi ale inimii pe minut (bpm). Acesta arată cât de repede circulă sângele în organism. Medicul îți poate sugera să verifici pulsul pentru a evalua atât eficiența inimii, cât și reacția organismului în situații precum efort fizic sau stres emoțional. Schimbări frecvente ale ritmului cardiac pot anunța anumite dezechilibre.
De exemplu, la un adult sănătos, pulsul în repaus se menține cel mai adesea între 60 și 100 bpm. Copiii și adolescenții au frecvent valori mai crescute, iar la vârstnici se pot observa ușor scăderi ale pulsului, deoarece există variații în ceea ce privește pulsul normal în funcție de vârstă. În fiecare zi, factori ca emoțiile, temperatura, mișcarea sau alimentația influențează aceste valori.
Valorile normale ale pulsului
Valorile pulsului pot să difere în funcție de vârstă, sex, nivel de activitate sau starea generală. Ca să înțelegi mai bine, iată un scurt ghid orientativ:
- Nou-născuți (0-1 lună): 70 – 190 bpm
- Copii mici (1-2 ani): 80 – 130 bpm
- Copii (3-7 ani): 80 – 120 bpm
- Pre-adolescenți (8-12 ani): 70 – 110 bpm
- Adolescenți (13-17 ani): 60 – 100 bpm
- Adulți (18-60 ani): 60 – 100 bpm
- Persoane peste 60 ani: 60 – 100 bpm (uneori ușor mai scăzut, în funcție și de alte condiții)
Femeile au de obicei un puls mediu ușor mai ridicat față de bărbați. Atunci când faci sport intens sau de performanță, pulsul în repaus poate coborî sub 60 bpm, ca o adaptare sănătoasă a organismului la efort. În timpul somnului, valorile scad, ajungând chiar la 40-60 bpm la unele persoane. Contextul măsurării contează și el: după ce urci scări sau alergi, pulsul va fi mai mare.
Cum măsori pulsul corect acasă?
Măsurarea corectă a pulsului se poate realiza foarte simplu. Urmează pașii de mai jos pentru acuratețe:
- Stai liniștit, relaxat, minim 5-10 minute înainte de măsurare.
- Așază degetul arătător și degetul mijlociu pe artera radială (lateralul încheieturii) sau carotidă (gât, lângă trahee).
- Apasă ușor și simte bătăile inimii.
- Numără bătăile timp de 30 de secunde, apoi înmulțește cu doi pentru valoarea pe minut. Pentru precizie maximă, numără timp de 60 de secunde.
Dacă preferi tehnologia, un ceas inteligent sau o brățară fitness măsoară pulsul rapid și păstrează istoricul valorilor. Tensiometrele electronice oferă măsurători comode la domiciliu, dar nu înlocuiesc metodele clasice în cazuri de incertitudine.
Ce influențează pulsul zi de zi?
Unele variații ale pulsului apar ca răspuns normal la activitățile de peste zi. Mai jos ai o listă cu factorii cei mai întâlniți:
- Efortul fizic crește pulsul pentru a trimite sânge suplimentar către mușchi.
- Emoțiile sau stresul stimulează glandele să elibereze adrenalină, ceea ce accelerează ritmul cardiac.
- Temperaturile ridicate și deshidratarea pot ridica valorile pulsului.
- Consumul de cafea sau alcool, dar și fumatul, stimulează temporar inima.
- Unele medicamente, boli (precum anemia, afecțiuni tiroidiene) sau febra modifică pulsul.
- Poziția corpului (schimbările bruște de postură) provoacă variații temporare.
Fluctuațiile izolate, pe termen scurt, nu reprezintă motive de îngrijorare. Dacă remarci însă un puls constant crescut sau foarte scăzut, e recomandat să discuți cu un medic cardiolog. Acesta îți poate spune, în urma unor investigații, care ar fi tratamentul pentru puls mic sau pentru alte probleme legate de acesta.
Tahicardie și bradicardie – care este semnificația lor?
Când pulsul depășește frecvent 100 bpm în repaus, apare tahicardia. Aceasta poate surveni după efort, stres sau febră, dar uneori reflectă afecțiuni ale inimii, precum aritmiile. Dacă pulsul scade regulat sub 60 bpm, apare bradicardia. În cazul sportivilor sau în timpul somnului, această valoare nu ridică probleme. Devine însă îngrijorătoare dacă apar simptome, precum amețeală sau leșin.
Exemplu practic: o persoană de 30 de ani care practică sport zilnic poate avea un puls în repaus de 52 bpm fără alte simptome. În schimb, un adult sedentar, cu puls sub 60 bpm și senzație de oboseală, trebuie evaluat medical.
Tahicardia sau bradicardia pot fi cauzate de probleme cardiace, dereglări electrolitice, boli tiroidiene, infecții sau reacții adverse la anumite tratamente. Evaluarea și diagnosticul revin întotdeauna medicului.
Pot variațiile pulsului să indice boli? Când să mergi la medic
Fluctuațiile ușoare nu ridică semne de alarmă. Totuși, anumite situații necesită atenție și examinare medicală. Mergi la medic dacă observi:
- Puls constant peste 100 bpm sau sub 60 bpm (în lipsa explicațiilor logice: sport, somn, relaxare).
- Palpitații frecvente sau neregularități în bătăile inimii.
- Epuizare severă, dificultăți de respirație, slăbiciune, amețeli sau leșin.
- Dureri în piept, mai ales dacă apar brusc.
De exemplu, un adult care observă un puls oscilant între 110 și 130 bpm fără motiv clar sau simptome de tip amețeală și palpitatii trebuie să programeze cât mai rapid un consult la cardiolog.
Pulsul este un bun indicator al stării de sănătate cardiacă. Nu ezita să consulți medicul dacă observi orice simptome sau variații inexplicabile legate de frecvența ta cardiacă!
Acest articol are rol informativ și nu poate oferi un diagnostic sau un plan de tratament personalizat. Consultă întotdeauna medicul sau farmacistul înainte de a lua orice decizie legată de sănătate. Respectă recomandările specialiștilor și participă la evaluări medicale periodice.
Surse:
- https://www.medlife.ro/articole-medicale/valorile-normale-ale-pulsului
- https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/bradicardie-cauze-simptome-tratament
