Totul este supus unei persoane: poate crea lumea cu propriile maini, facand-o uimitoare si frumoasa, poate inventa lucruri de neimaginat care intorc mintile intregii generatii si ale umanitatii. Trebuie doar sa comparam nivelul medicinei de astazi si cel din secolul trecut. Da, exista secole! Chiar si cu zece ani in urma, acest domeniu lasa mult de dorit.
Dar, dupa cum arata practica, nu tot ce este ingenios este o lucrare complexa a oamenilor de stiinta. Fiecare dintre noi are un fel de putere „magica” – subconstientul. Acesta poate face minuni, tragand o persoana, literalmente, din lumea de dincolo cu ajutorul unui placebo – un medicament care nu are proprietati medicinale. Este folosit in locul medicamentului pentru a imbunatati starea de bine a pacientului.
In acest articol, vom intelege care este esenta efectului placebo, vom vorbi despre avantajele si dezavantajele acestui fenomen, dar mai intai, sa ne scufundam in istorie.
Cum a inceput totul?
S-a intamplat in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In spitalele militare exista o lipsa acuta de analgezic – morfina, dar conditiile nu permiteau oprirea operatiilor grele, si atunci Henry Beecher a decis sa faca un pas riscant: trebuia sa opereze un soldat, absenta medicamentului ameninta aparitia unui soc de durere, iar pentru a preveni acest lucru, i-a injectat soldatului ranit solutie salina, spunand ca este morfina.
Beecher a efectuat operatia in mod normal: a indepartat fragmentele, a tratat ranile. Intre timp, luptatorul ranit s-a comportat ca si cum ar fi primit de fapt o doza de analgezice si a simtit doar o durere minora. Dupa acest incident, chirurgul si-a continuat practica de a inlocui morfina cu solutie salina, iar la intoarcerea in Statele Unite a inceput sa studieze acest fenomen mai in detaliu.
In 1955, Henry Beecher a efectuat o serie de studii care au dovedit faptul ca o persoana este capabila sa schimbe realitatea fizica cu puterea gandului. Pentru puritatea experimentului, el a comparat starea nu numai a pacientilor care au primit altceva, ci si a celor care au fost tratati cu medicamente. Ca urmare, s-a dovedit ca subiectii care au luat placebo s-au simtit mult mai bine decat cealalta jumatate a pacientilor studiati.
Desigur, aceasta poveste din al Doilea Razboi Mondial nu este prima care indica existenta unui efect placebo. Vindecarile miraculoase sunt mentionate in Biblie, in special, se povesteste despre cazurile in care imaginea Fecioarei Maria a aparut bolnavilor, iar acestia s-au vindecat imediat de toate afectiunile. Chiar si in zilele noastre, dupa ce au vizitat locuri sfinte, oamenii sustin ca viata lor s-a schimbat in bine si ca au spus adio bolilor lor.
Vindecarea prin credinta nu se limiteaza la crestinism. Gurul indian Sathya Sai Baba, considerat intruchiparea unei zeitati, era cunoscut pentru ca vindeca bolnavii cu palmele sale, pe care le inmuia mai intai in cenusa sacra. Aceasta metoda de vindecare a fost practicata de regii Angliei si Frantei, care au domnit intre secolele al IV-lea si al IX-lea.
Exista multe povesti similare care dovedesc puterea incredibila a subconstientului in practica mondiala. In anii 1770, Franz Anton Mesmer, un medic vienez, bazandu-se pe invataturile lui Newton privind efectul gravitatiei Pamantului asupra unei persoane, a ajuns la concluzia ca exista un fluid in corp care poate fi controlat. El l-a numit „magnetismul animal”.
Esenta tehnicii lui Mesmer era urmatoarea: le cerea pacientilor sa se uite atent in ochii lui, iar in acel moment conducea magnetii in jurul corpului. Astfel, a adus fluidul magnetic in echilibru (mai tarziu a facut acelasi lucru, doar ca fara magneti). In cursul intregii actiuni, pacientii au inceput sa se crispeze, unii a cazut in convulsii, se credea ca aceasta stare indica recuperarea.
Adeptul lui Mesmer a fost Armand-Marie-Jacques de Chastenet, un aristocrat din Franta. Acesta a provocat la oameni „somnambulismul magnetic” – o stare asemanatoare somnambulismului. In aceasta stare, pacientii se cufundau in ganduri si intuitii profunde despre sanatatea lor, iar cand ieseau din ea, nu-si aminteau nimic din ceea ce li se intamplase.
Mai tarziu, James Braid, un chirurg scotian, a inceput sa dezvolte tema hipnotismului si sa practice tratamentul prin hipnoza pe pacientii sai: le cerea acestora sa se concentreze asupra unei anumite idei in timp ce priveau un obiect, in timp ce el le manipula subconstientul.
Neurologul francez Jean-Martin Charcot credea ca persoanele care sufereau de isterie erau supuse hipnozei. El nu a folosit-o pentru tratament, ci pentru a studia simptomele bolii. Au existat insa si cei care au sustinut abordarea lui James Braid: Dr. Hippolyte Bernheim le-a inspirat pacientilor sai, in timpul transei, ca dupa terminarea sedintei hipnotice se vor simti mai bine si ca toate semnele bolii vor disparea.
Fiecare dintre cei care au studiat influenta subconstientului asupra starii de sanatate a omului, au folosit propriile metode de vindecare si, de fapt, toti au reusit sa ajute multi pacienti prin schimbarea ideilor lor despre boala.
Tehnica sugestibilitatii hipnotice a fost folosita in timpul Primului si celui de-al Doilea Razboi Mondial: in acest fel erau tratati soldatii pentru traume psihologice. Astfel de tehnici de lucru cu subconstientul au avut un succes atat de mare incat medicii au inceput sa le foloseasca pe scara larga in practica. Nu este vorba doar despre hipnoza, ci si despre simple pastile de zahar care erau distribuite pacientilor drept medicamente miraculoase.
La sfarsitul anilor 1970, s-a dovedit ca un placebo declanseaza productia de endorfine – hormoni ai bucuriei si placerii care functioneaza la fel de bine ca si medicamentele. John Levine, doctor, a dat placebo in loc de analgezice la 40 de pacienti dupa extractia maselelor de minte. Acestia au simtit o usurare semnificativa, iar cand li s-a dat apoi morfina, au inceput sa simta durere. Se pare ca placebo-ul provoaca o usurare nu doar in cap, ci si in corp, ceea ce indica producerea de endorfine.
Un studiu interesant a fost realizat de Robert Ader, doctor in stiinte, care l-a ajutat sa demonstreze ca efectul placebo este direct legat de dezvoltarea unui reflex conditionat. Acest reflex, care implica o legatura intre circumstantele conditionate si functiile naturale, a fost descoperit de Ivan Pavlov. El l-a demonstrat pe exemplul cainilor: de fiecare data inainte de a-i hrani, savantul suna din clopotel. Ulterior, cand cainii auzeau sunetul clopotelului, produceau saliva. Se pare ca reflexul dobandit incepe activitatea subconstientului.
Ader a efectuat experimentul sau pe sobolani: le-a dat apa dulce, care continea ciclofosfamida, care provoaca dureri de stomac. Ca urmare, sobolanii nu numai ca au suferit de durere, dar au si murit din cauza diferitelor infectii, deoarece aceasta substanta a suprimat sistemul imunitar.
Animalele au inceput sa evite contactul cu apa zaharata, chiar si cu cele care nu contineau aceasta substanta. Dar, in acelasi timp, atunci cand omul de stiinta i-a fortat sa bea apa dulce obisnuita, s-au imbolnavit si ei si au murit: apa a transmis un semnal catre sistemul nervos pentru a suprima sistemul imunitar. Acest experiment a aratat in mod clar ca efectul placebo poate duce nu numai la un rezultat pozitiv, ci si la unul negativ.
Deci, cum functioneaza?
Inainte de a intra in modul in care functioneaza placebo, sa recapitulam inca o data elementele de baza. Un placebo este o substanta fara proprietati medicinale aparente, care este folosita ca o imitatie a unui medicament pentru a vindeca o afectiune. Poate fi vorba de tablete, pulberi, substante lichide, injectii.
Efectul placebo este imbunatatirea starii pacientului cu ajutorul unui placebo, sau mai bine zis, datorita credintei pacientului ca aceasta substanta il va vindeca.
In ciuda faptului ca efectul placebo a fost studiat in mod repetat de oamenii de stiinta, este imposibil de spus cu certitudine care sunt motivele pentru care acesta actioneaza asupra unei persoane.
Exista mai multe mecanisme care declanseaza procesul de vindecare dupa administrarea unui placebo:
- Asteptarea pacientului. O persoana primeste o „pastila magica”, care, asa cum a asigurat medicul, ar trebui sa o vindece de afectiunile sale. Ca urmare, pacientul intra intr-o stare de asteptare a efectului dorit, nivelul hormonilor de stres scade, iar simptomele incep sa para mai putin acute decat erau inainte de a lua medicamentul.
- Relatia dintre efectul placebo si creier. Imagistica creierului uman a aratat ca efectul placebo are un efect asupra sistemului nervos, avand ca rezultat analgezia placebo (scaderea sensibilitatii la durere). Acest proces implica parti ale maduvei spinarii si ale trunchiului cerebral, nucleul accumbens si amigdala. De asemenea, s-a constatat ca, in timpul administrarii unui placebo la om, creste activitatea receptorilor de dopamina si opioizi. Aceste substante ajuta la reducerea durerii. Astfel de modificari apar in zonele creierului care sunt afectate de antidepresive.
- Psihoneuroimunologie. Aceasta noua directie a stiintei explica influenta activitatii creierului asupra imunitatii. Este exact ceea ce am vorbit mai devreme cand am descris experimentul cu soareci si apa dulce. In termeni simpli, atitudinea pozitiva a unei persoane o poate vindeca de o boala.
- Dezvoltarea mecanismelor care regleaza starea de sanatate. De exemplu, febra contribuie la moartea bacteriilor si a virusurilor prin cresterea temperaturii interne. Nu este o coincidenta faptul ca medicii nu recomanda scaderea febrei cu medicamente daca aceasta este sub 38 de grade. Dar, in acelasi timp, creierul insusi „decide” cand va raspunde la boala: de exemplu, la sfarsitul sarcinii, cu malnutritie, febra nu apare, deoarece temperaturile ridicate pot afecta negativ copilul.
Acesta este si cazul efectului placebo: creierul „intelege” ca nu trebuie sa raspunda la durere sau la alte simptome negative.
Dupa cum puteti vedea, efectul placebo este explicat din punctul de vedere al psihologiei si al medicinei, dar atitudinea fata de acesta in aceste domenii de aplicare este diferita, iar pana in prezent, oportunitatea utilizarii efectului placebo provoaca multe controverse. Haideti sa ne dam seama despre ce este vorba.
Efectul placebo in psihologie
Efectul placebo este rezultatul expunerii la subconstientul nostru. Gravitatea efectului depinde de cat de influentabila este persoana. Placebo-urile sunt foarte bune pentru extrovertiti si copii, iar persoanele cu stima de sine scazuta si cele de tip nevrotic sunt si mai afectate de efectul placebo.
Placebo este folosit cu succes in tratamentul tulburarilor psihosomatice, deoarece atunci cand boala apare in „capul” pacientului, este logic sa se conecteze psihologia, si nu medicamentele reale.
Cand vine vorba de tratamentul traumelor psihologice, atunci utilizarea unui placebo nu da intotdeauna rezultate pozitive, mai ales daca pacientul este un introvertit. Aceeasi poveste se intampla si in tratamentul tulburarilor de personalitate: de regula, persoanele neincrezatoare, cu care este dificil sa se stabileasca un contact emotional, sunt susceptibile la aceasta boala psihica.
Principalul mecanism placebo este de a subjuga subconstientul oamenilor. Aceasta tehnica este utilizata in diferite metode de medicina alternativa. Efectul unui astfel de „tratament” depinde de gradul de sugestibilitate al unei persoane si, de regula, cei care sunt intr-o disperare profunda apeleaza la astfel de „vindecatori” sau in timpul unei perioade de suferinta psihologica. Orice poate fi insuflat unei persoane atunci cand aceasta se afla intr-o stare mentala instabila, iar sarlatanii se folosesc in mod activ de acest lucru.
De fapt, meditatia si vizualizarea functioneaza, de asemenea, pe principiul placebo si, poate, sunt una dintre cele mai sigure modalitati de a lucra cu mintea subconstienta, daca, desigur, stii cum sa folosesti corect aceste metode.
In orice caz, este important sa intelegem ca efectul placebo va da un rezultat pozitiv doar atunci cand credinta persoanei in recuperare este deosebit de puternica. De indata ce el este dezamagit de medicamentul miraculos, cum corpul poate declansa mecanismul invers de actiune – nocebo.
Un alt fapt interesant: mentalitatea noastra de zi cu zi determina viitorul nostru. Oamenii de stiinta au urmarit timp de peste 20 de ani persoanele de peste 50 de ani si au ajuns la concluzia ca cei care au avut o atitudine pozitiva fata de apropierea varstei a treia au trait cu 7 ani mai mult decat cei care au avut o atitudine negativa.
S-a dovedit ca cei optimisti fac fata mai usor afacerilor, situatiilor dificile, se imbolnavesc mai putin, se confrunta mai rar cu durerea si se recupereaza mai repede, deoarece emotiile afecteaza in mod direct functionalitatea organelor interne ale unei persoane.
Efectul placebo in medicina
Conform studiilor efectuate in Statele Unite, placebo este foarte des utilizat pentru a ameliora starea pacientilor. In Germania, in 2012, aproximativ 88% dintre medici au prescris un placebo pacientilor lor cel putin o data, iar in Marea Britanie, 97% dintre medici au folosit aceasta abordare terapeutica in 2013. Nu exista date exacte despre cum stau lucrurile in Romania, dar exista motive sa credem ca o astfel de practica este prezenta, deoarece avem o lista de medicamente a caror eficacitate nu a fost dovedita.
Efectul placebo este utilizat in medicina pentru a atenua durerea pacientului, daca nu sunt disponibile medicamente eficiente destinate unui anumit caz. De asemenea, este utilizat atunci cand nu exista certitudinea ca medicamentul real va ajuta sa faca fata bolii. Se intampla ca un medic sa prescrie un medicament „gol” din ignoranta: el este sigur de eficacitatea acestuia, desi din punct de vedere medical substanta este complet inutila.
Dar exista momente in care un placebo este singura modalitate de a evita conflictul: pacientul este sigur ca are nevoie de un medicament, desi nu exista nicio dovada directa. In acest caz, medicul prescrie substante neutre pentru a calma persoana.
Medicii au incercat in repetate randuri sa foloseasca placebo in chirurgie, cardiologie si in alte ramuri ale medicinei, iar practica arata ca amelioreaza bine simptomele: greata, dureri de cap etc. Studiile au aratat o tendinta pozitiva in recuperarea persoanelor care sufera de boala Parkinson. Se pare ca un placebo poate afecta, de asemenea, functiile motorii umane.
Un dezavantaj serios al placebo este imprevizibilitatea rezultatului utilizarii sale. Efectele secundare depind de starea de spirit a pacientului. Au fost inregistrate multe cazuri in care medicamentele neutre, dimpotriva, au inrautatit starea unei persoane, de exemplu, au provocat toxicoza.
In unele tari, este interzisa utilizarea unui placebo in scopuri medicale, deoarece toate tratamentele se bazeaza pe principiul consimtamantului voluntar informat, in caz contrar medicul este acuzat in mod deliberat de inselaciune.
In plus, studiile moderne au aratat ca efectul placebo este adesea confundat cu recuperarea naturala a unei persoane si cu erori probabile in rezultatele analizelor pacientului.
Utilizarea unui placebo in medicina este considerata o incalcare grava daca exista un medicament eficient, ale carui beneficii sunt dovedite stiintific si se stie cu siguranta ca placebo nu va aduce efectul dorit. Se pare ca, in ciuda dovezilor aparent clare ale beneficiilor efectului placebo, utilizarea acestuia in medicina este o ultima solutie atunci cand nu mai exista alte optiuni de tratament.
Date surprinzatoare despre efectul placebo
In sine, existenta efectului placebo este un fapt uimitor pe care nu toata lumea il mai incape inca in cap. Multi inteleg acest fenomen ca pe o oportunitate de a se vindeca cu puterea gandului, dar exista cateva nuante mai interesante care uimesc:
- Efectul placebo functioneaza pe animale: am dat deja exemple de studii care dovedesc acest lucru. Si iata inca unul: 34 de caini au primit medicamente pentru epilepsie, mai exact, jumatate medicamente reale, iar jumatate nu. Ca urmare, la 79% dintre cainii tratati cu placebo, numarul crizelor de epilepsie a scazut.
- Intoxicatia cu alcool poate proveni din autohipnoza: se pare ca pentru a te imbata, nu este necesar sa bei alcool. Este suficient doar sa crezi ca in pahar se afla o bautura tare, nu limonada, iar corpul tau va declansa reactia corespunzatoare, ca in cazul efectului placebo. Acest fapt a fost dovedit printr-un experiment simplu: unui grup de persoane i s-a dat sa bea tonic si lamaie sub impresia ca e vodca, iar putin mai tarziu li s-a cerut sa faca un test IQ. Rezultatul testului a aratat ca abilitatile mentale ale subiectilor au scazut.
- Cele mai multe antidepresive actioneaza ca niste placebo: in prezent, astfel de medicamente sunt adesea prescrise de medici pentru a combate stresul, tulburarile nervoase si depresia, dar studii independente au aratat ca unele dintre ele nu poarta niciun medicament, ci provoaca un efect placebo.
- Chiar daca pacientul afla ca ia un placebo, rezultatul „tratamentului” nu se va schimba: se presupune ca placebo este eficient atunci cand persoana crede ca este un medicament foarte eficient. Dar s-a dovedit ca, chiar daca pacientul afla despre acesta, este posibil ca dinamica pozitiva a „tratamentului” sa nu se schimbe in rau.
- Rezultatele utilizarii placebo de catre pacienti difera in functie de mediul lor cultural: in America, oamenii cred in puterea de vindecare a pastilelor, deoarece exista o puternica propaganda a medicamentelor. Testele cu placebo pentru tratarea ulcerului gastric au aratat rezultate bune in Germania, dar in Brazilia aceasta abordare in medicina nu a avut efectul scontat. Se pare ca apartenenta culturala a pacientului, credinta, temerile si convingerile sale au un impact puternic asupra subconstientului sau.
- Doua infectari diferite pot provoca un efect placebo: oamenii de stiinta au impartit un grup de pacienti cu astm in doua parti. Ei au infectat o jumatate dintre subiecti cu paraziti si le-au spus celorlalti ca si ei au fost infectati cu acestia, asigurandu-i de eficienta acestei abordari in tratarea astmului. Ca rezultat, ambele grupuri de subiecti si-au imbunatatit starea de sanatate, iar multi pacienti au refuzat sa fie tratati pentru paraziti dupa experiment, deoarece credeau ca acestia ii ajuta sa lupte impotriva astmului. Acest fapt explica de ce suntem pregatiti pentru actiuni nesabuite de dragul sanatatii.
- Un placebo poate avea un efect negativ: exista o alta fata a monedei. Daca pacientul se asteapta la efecte secundare sau la o deteriorare din partea “medicamentului”, aceasta atitudine va duce la consecinte negative. In 1962, in Japonia a fost efectuat un experiment: copiii si-au frecat mana cu frunze de iedera otravitoare si li s-a spus ca este o planta inofensiva, iar pe cealalta mana au frecat frunze de sakura si au sustinut ca este iedera otravitoare. Ca urmare, copiii au avut o iritatie pe mana care a fost frecata cu sakura. Acesta este modul in care o atitudine negativa prestabilita afecteaza situatia.
- Culoarea afecteaza subconstientul: oamenii de stiinta au dovedit ca rezultatul utilizarii unui placebo depinde de culoarea pastilutei „magice”. Pastilele galbene dau un efect pozitiv in tratamentul depresiei, cele rosii cresc tonusul, iar cele verzi amelioreaza simptomele ulcerului gastric.
- Imitarea interventiilor chirurgicale da, de asemenea, un efect placebo: daca unei persoane careia ii este indicata o operatie i se sugereaza ca aceasta a fost efectuata, organismul va incepe sa se recupereze datorita autohipnozei. Acest fapt a fost dovedit si de un experiment stiintific.
Va puteti imagina ce putere are subconstientul nostru? Dar, dupa cum vedeti, credinta, convingerile sau frica unei persoane o pot atat vindeca, cat si distruge. Totul depinde de ceea ce este el insusi pregatit si de cat de mult stie sa-si controleze gandurile. De la placebo la nocebo – un singur pas.
In concluzie!
Subconstientul unei persoane este un lucru uimitor, il poate vindeca, trebuie doar sa se foloseasca declansatorul – un placebo. Multi oameni spun ca credinta este cel mai bun medicament. Nu e de mirare ca exista exemple de vindecare miraculoasa in multe scrieri religioase.
De fapt, o atitudine pozitiva si increderea ca tratamentul va avea un efect pozitiv joaca un rol imens. Gandurile negative declanseaza in organism procese ireversibile care il distrug din interior si nici macar cele mai avansate medicamente nu vor ajuta aici, ca sa nu mai vorbim de un placebo.
Efectul placebo a fost bine abordat de Joe Dispenza in cartea sa “Placebo Yourself: How to Harness the Power of the Subconscious Mind for Health and Prosperity”. In ea veti gasi mai multe povesti reale, descrieri de experimente si o explicatie stiintifica detaliata a motivului pentru care medicamentele placebo vindeca, dar, de asemenea pot si ucide. Viitorul este in mainile celor care sunt optimisti, au incredere in sine, cred in ce este mai bun si nu dau frau liber gandurilor negative.
