Zid de drone care va apăra spațiul aerian european este o oportunitate pentru România: vom fi apărați mai bine de un sistem finanțat de Vest și vom putea să ne dezvoltăm o industrie a dronelor, spune analistul de securitate Sandu-Valentin Mateiu, fost ofiţer de intelligence în Armata Română.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a propus, săptămâna trecută, crearea unui „zid de drone”, un sistem european integrat de detectare, urmărire și neutralizare a dronelor pentru a proteja spațiul aerian al Uniunii. Liderii UE de la summitul de la Copenhaga i-au acordat sprijin larg, decizând să includă proiectul printre prioritățile comune de securitate și să solicite elaborarea unei foi de parcurs pentru implementare.

Proiectul ridică însă întrebări despre costuri, împărțirea responsabilităților între statele membre și modul de coordonare operațională, iar discuțiile vor trebui să clarifice cine finanțează, operează și supraveghează aceste capabilități.

„Adevărul” a încercat să lămurească toate aceste aspecte cu ajutorul analistului militar Sandu-Valentin Mateiu, comandor în rezervă și fost ofiţer de intelligence în Armata Română.

Comandorul susține că ideea zidului de drone vine din flancul estic, Polonia și din țările baltice, ca o reacție la incursiunile Rusiei în spațiul lor aerian.

„Acest zid de drone a fost apoi susținut de cei doi baltici Kaja Kalls, comisar european pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate și de comisarul pentru Apărare, Andrius Kubilius. În plus, aici au fost implicați ucrainenii de la început. Europenii au fost sceptici la această legătură cu Ucraina care trebuie să rămână de genul, „noi vă ajutăm, voi vă apărați singuri, fără no-fly zone extinsă deasupra Ucrainei, care nu face altceva decât să escaladeze spre război”, explică comandorul.

Aici există un echilibru occidental pe care l-a enunțat și președintele Nicușor Dan, arată specialistul. Nu se dorește escaladarea.

O potențială problemă, spune el, este faptul că inițiativa a plecat din cadrul Uniunii Europene, dar apărarea aeriană a Europei se face în cadrul NATO. „Aici va fi o problemă, pur și simplu, de responsabilități.”

În ceea ce privește o potențială ruptură între țările din Est și cele din Vest, specialistul crede că nu e cazul: „Von der Leyen a susținut că nu există o ruptură între Est și Vest. Da, Estul va profita mai mult, e firesc, pentru că se apără flancul estic, dar nu este o ruptură între Est și Vest. Adică ar fi toți de acord. Cred că în final problema a fost dusă la nivelul următor. Hai să fim în principiu politic de acord și vedem apoi cum implementăm deoarece aici lucrurile sunt dificile. Trebuie ani, trebuie fonduri, trebuie gândit foarte bine proiectul”.

Ce presupune zidul de drone

Mateiu explică în ce constă un „zid de drone”: „Va fi un „sistem de sisteme”, cum spunea un specialist german. Sistemul în sine înseamnă ideea următoare, să reușești să optimizezi doborârea dronelor în ceea ce privește eficiența militară, dar și cea economică, în sensul în care să nu risipești bani cu rachete de sute de mii de dolari pe drone. Sistemul anti-dronă va fi format din tot lanțul de acțiune începând cu senzorii, de când detectezi dronele, până la sistemul de armament care îl dă jos.”

În prima fază trebuie realizat sistemul de detectare a dronelor și aici se va investi, imediat sau prioritar, în radiolocatoare și alte sisteme complementare, inclusiv, sisteme acustice. „Dronele se pot detecta și după zgomot. Știu că Israel a dat discret Ucrainei un sistem de localizare prin radiolocație”, a precizat el.

„Iar după aceea efectorii, sistemele de armament. Acum se vorbește despre aceste drone care vânează drone. E o variantă. Vorbim și de elicoptere – 40% din dronele date jos în Ucraina sunt date jos de elicoptere. Avioanele. Deja americanii au folosit „cluster bomb”, bombe cu fragmentație pe care le aruncau în roiul de drone. Apoi, deja pe F-16 este un sistem cu proiectile reactive de calibru mic, ghidate prin laser. Adică s-a creat să zic așa, săgeata mică. Nu ai o rachetă mare care costă sute de mii de dolari, ci ai o rachetuță mică ghidată prin laser”, a explicat comandorul.

Mai sunt și alte metode, bruiajul, război electronic, aici fiind foarte importantă coordonarea, pentru a nu fi bruiate avioanele de zbor ale aliaților.

În plus mai poate fi folosită artileria antiaeriană clasică, care trebuie coordonată foarte bine: „Dacă drona are viteză mare, cum sunt dronele Shahed cu propulsie reactivă, artileria antiaeriană clasică nu poate fi folosită. Acolo se pretează iarăși avioanele.”

„E foarte important ca lucrurile să fie gândite într-un sistem integrat. Sistemul de apărare antidronă va fi complementar celui de apărare antiaeriană realizat de NATO”, explică specialistul. Trebuie o comandă unică, pentru că altfel nu știi ce dai jos. „Nu poți să-l faci paralel cu cel de apărare antiaeriană. Trebuie unificat în cadrul unui singur sistem de comandă. Altfel, vânând drone, dai jos avioane”, a explicat specialistul.

Este deci foarte important să existe o sincronizare cu sistemul de apărare antiaeriană.

„Zidul de drone înseamnă, în final, un sistem complementar care trebuie să se adauge la cel de apărare anti-aeriană și să fie de-conflictizat, deoarece nu vânezi drone separat și avioane separat. Deci trebuie integrat în sistemul de apărarea antiaeriană existent în acest moment.”

Va funcționa în câteva luni?

Mateiu crede că estimarea președintelui Nicușor Dan cu privire la funcționarea zidului de drone „în câteva luni” s-ar referi doar la partea politică. „Important este că s-a depășit momentul politic, că în principiu au fost toți de acord, dar rețineți, în condițiile în care problema zidului de drone a devenit aproape minoră, față de scandalul făcut de Orban care a refuzat integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană plus partea cu banii. Deci cred că centrul de greutate al summitului a fost reprezentant de aceste elemente. În ceea ce privește zidul de drone, e important de reținut că, în principiu, a existat un acord politic”, a arătat analistul.

El observă că de data aceasta oficialii de la Bruxelles s-au arătat generoși în ceea ce privește finanțarea. „S-ar putea să fie probleme din partea unor țări occidentale care să nu fie de acord cu finanțarea europeană pentru că sistemul va apăra mai ales țările din flancul estic, care au și lansat ideea, dar până la urmă Vestul va duce greul la finanțare. Probabil și cele mai multe contracte vor reveni industriei de armament din Vest”, explică Mateiu.

În plus, el arată că țările europene nu sunt de acord cu ce dorește Ucraina, adică o apărare anti-dronă comună. „Ucraina poate veni cu aportul tehnologic, dar nu se va ajunge la o apărare anti-dronă comună, pentru că asta vrea Ucraina. E oarecum normal, Ucraina e în război, vrea să aibă de partea ei Europa. Ei au zis: „da, vă dăm toată tehnologia, dar ce ar fi să asigurăm împreună un no fly zone?”, a detaliat expertul.

El crede că în 3-4 săptămâni, Comisia va întocmi un document care să prezinte concret ce pași se vor face. „Nu știu unde se va face cuplarea cu realitatea NATO, cred că la nivelul națiunilor. Aici nu vreau să speculez, dar în final tot „zidul” va lucra în sistemul de apărare antiaerian unificat NATO, fondurile vor fi europene, industria va fi cea europeană. Unirea celor două dimensiuni, UE și NATO se va face la nivel național. Iar noi aici cred că vom încerca să mergem împreună cu ceilalți, balticii și polonezii, cam ce cer ei vom cere și noi, dar fără excese”, a arătat Mateiu.

Oportunitate pentru România

Mateiu susține că un zid de drone unitar în UE va fi mult mai eficient decât apărarea României cu capacitățile proprii. „Tot ceea ce ține de alianță, cooperare este mai avantajos decât o apărare singulară. Unu, pentru că unde-s doi puterea crește, când sunt mai multe state este mai bine. Izolarea te condamnă. Al doilea element ține de situația noastră concretă: România are această problemă de înapoiere politică, fiind ruptă în două, jumătate îl vede pe Putin drept dușman, cealaltă – îl vede pe un cal alb venit să ne salveze; apoi știm foarte bine care-i situația financiară a țării; A treia chestiune cu care avem probleme este faptul că și când avem bani, sistemul politico-militar nu funcționează, vezi eșecul proiectului de corvete ușoare, chestiuni de genul acesta care ne decredibilizează. Și atunci, automat, vrei să fii cu ceilalți.”

Întrebat dacă putem spera și într-o dezvoltare a industriei de drone în România, Mateiu a arătat: „În principiu sunt de acord pentru că sunt toate condițiile externe.”

În ce sens? „Ai amenințarea și trebuie să faci drone, ai un combatant care poate să-ți dea transfer de tehnologie – Ucraina; ai prietenii care pot să-ți dea tehnologie și bani, în UE avem deja acel program SAFE, avem acces când vrem și cum vrem pe partea de cooperare cu aliații europeni, că sunt firmele din Germania, Rheinmetall care curtează România, sau firmele din SUA cu care cooperăm în continuare și asta e foarte bine”, arată comandorul.

Singura problemă: elementul intern. „Politicienii și capitaliștii noștri folosesc banii pentru a-i devaliza, a-i sifona, adică n-am trecut la capitalism. Capitalism înseamnă că iei banii, riști, faci producție și apoi câștigi. La noi nu prea se întâmplă așa. Avem probleme cu acea industrie de apărare, cine ia banii? cine investește? cine riscă?”.

Orice fel de decizie a Uniunii Europene privind utilizarea activelor înghețate ale statului rus, în scopul ajutării Ucrainei, trebuie să respecte dreptul internațional, iar Banca Centrală Europeană este „foarte atentă” la acest proces, a afirmat luni președinta BCE, Christine Lagarde, potrivit Reuters.

Șefa BCE transmite UE caută de mai mult timp o modalitate de a finanța apărarea și reconstrucția Ucrainei cu o parte din activele suverane rusești în valoare de 210 miliarde de euro, imobilizate în Occident după invazia Moscovei din Ucraina, care a început în 2022.

Deoarece confiscarea directă a sumelor înghețate este ilegală, conducerea politică a blocului comunitar lucrează la un plan de investire a fondurilor rusești în obligațiuni cu cupon zero emise de Comisia Europeană, cu garanții din partea guvernelor statelor membre ale UE.

Iar UE ar putea utiliza apoi banii pentru a acorda Ucrainei un „împrumut de reparații”.

„Ne așteptăm ca orice schemă care va fi discutată și eventual introdusă la un moment dat să fie realizată în conformitate cu normele internaționale, cu dreptul internațional”, a declarat Lagarde în fața legiuitorilor europeni, la Strasbourg.

Lagarde este îngrijorată că o măsură controversată din punct de vedere juridic riscă să afecteze credibilitatea monedei euro și i-ar descuraja pe investitori să dețină active în euro, ceea ce ar putea afecta stabilitatea financiară.

„Din punctul meu de vedere, având în vedere stabilitatea financiară și puterea monedei euro, vom analiza cu mare atenție pentru a ne asigura că ceea ce se propune este în conformitate cu dreptul internațional și ține seama de stabilitatea financiară”, a mai spus Lagarde în cadrul audierii parlamentare.

Când activele rusești au fost înghețate, la începutul războiului, banii au fost investiți în obligațiuni. Aceste obligațiuni au ajuns acum la scadență, iar banii sunt blocați la cel mai mare depozitar de valori mobiliare al Europei – Euroclear din Belgia.

Lagarde a mai subliniat că orice decizie trebuie să fie agreată de toate părțile care dețin active rusești.

Moscova a acuzat în repetate rânduri că orice fel de confiscare a activelor sale înghețate din Europa constituie „un furt pur și simplu”.

Recent, Germania și-a schimbat poziția și susține acum utilizarea activelor suverane rusești înghețate pentru ca acestea să finanțeze nevoile Ucrainei, a scris Bloomberg, citând surse familiarizate cu acest subiect, a căror identitate nu a dezvăluit-o.

Conform publicației americane, în Europa se conturează o tendință de extindere a utilizării activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, în urma noilor presiuni exercitate de președintele american Donald Trump și a schimbării poziției Germaniei.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat într-un discurs la începutul lunii septembrie că UE trebuie să găsească noi modalități de a face Rusia să plătească pentru războiul său.

„Trebuie să lucrăm urgent la o nouă soluție pentru a finanța efortul de război al Ucrainei pe baza activelor rusești imobilizate”, a spus ea, în timpul discursului său privind starea UE. „Cu soldurile de numerar asociate acestor active rusești, putem oferi Ucrainei un împrumut pentru reparații”, a adăugat șefa Comisiei Europene.

Schimbarea de poziție a Berlinului a survenit pe fondul îngrijorării că, dacă sprijinul SUA sub administrația Trump se va diminua, povara susținerii Ucrainei va cădea în mare măsură pe cea mai mare economie a Europei, ceea ce ar putea alimenta și mai mult ascensiunea extremei-drepte în Germania.

În ultimele săptămâni, Vladimir Putin pare să fi ridicat nivelul provocărilor la adresa NATO, testând limitele alianței și răbdarea Occidentului.

Dincolo de demonstrațiile de forță a lui Putin și incursiunile aeriene deliberate, specialiștii vorbesc despre o strategie a confuziei și epuizării, menită să distragă atenția de la frontul real: războiul din Ucraina.

Într-o analiză difuzată în cea mai recentă ediție a seriei Battle Plans Exposed, fostul ofițer britanic de informații Philip Ingram explică adevăratul scop al acestor manevre.

„Este un joc de-a găinile, dar jucat la scară globală”, spune Ingram. „Putin știe exact cum să stoarcă timp, bani și resurse din Vest, forțându-l să reacționeze la fiecare provocare în loc să se concentreze pe Ucraina.”

Pe măsură ce miniștrii europeni se adună la întâlniri de urgență și statele NATO își ridică nivelul de alertă, Rusia continuă să se regrupeze și să-și întărească pozițiile.

Ingram descrie situația drept o strategie clasică de diversiune: „În timp ce noi ne uităm spre cer, Kremlinul sapă tranșee în altă parte.”

Avioane rusești, drone misterioase și panică în spațiul aerian european

În ultimele două săptămâni, Europa a fost scena unor incidente aeriene repetate: avioane de luptă rusești care au pătruns în spațiul aerian al Estoniei timp de 12 minute, drone detectate deasupra mai multor aeroporturi din Danemarca și incursiuni similare în Norvegia, Polonia și România.

Unul dintre aeroporturile daneze a fost chiar închis temporar, după ce mai multe drone neidentificate au fost observate în apropiere de pistă.

În paralel, serviciile de informații vorbesc despre sabotaje coordonate asupra infrastructurii de transport.

În timp ce NATO raportează aceste incidente ca provocări directe, presa rusă le respinge ca „știri false”, într-o campanie de dezinformare care a devenit o armă în sine.

„Este o strategie veche – să negi ceea ce este evident, să creezi haos și să semeni neîncredere”, explică Ingram.

Răspunsul Europei: „Zidul de drone”

Ca reacție, statele europene au început să contureze un plan ambițios de apărare aeriană, numit deja de presă „zidul de drone” — un sistem stratificat capabil să detecteze, urmărească și neutralizeze aparatele neautorizate.

Scopul este simplu: să evite mobilizări costisitoare ale avioanelor de vânătoare și rachetelor în valoare de milioane de dolari pentru incidente minore.

Războiul invizibil: de la dezinformare la arme fantomă
Ingram avertizează că adevărata bătălie nu se poartă doar cu tancuri și drone, ci și cu iluzia.

„Putin folosește fumul și oglinzile – strategii de manipulare, nu doar în câmpul de luptă, ci și în mintea adversarului”, spune fostul ofițer.

El vorbește despre armate fantomă, semnale false, arme gonflabile și atacuri sub steag fals — toate menite să confuzeze și să paralizeze reacțiile adversarului.

„Un soldat modern nu mai luptă doar împotriva unui inamic în carne și oase. De multe ori, dușmanul este o umbră creată de tehnologie.”

Potrivit lui Ingram, Rusia folosește sisteme avansate de război electronic care creează „bule false” de semnal GPS, deturnând drone și rachete ghidate.

„E un câmp minat digital, invizibil, care poate opri cele mai inteligente arme ucrainene înainte să-și atingă ținta.”

Armate false, semnale fantomă și spionaj sunt toate exemple ale războiului lui Putin bazat pe „șiretlicuri și înșelăciuni”, spune expertul.

„Toate războaiele sunt înșelăciuni, toate înșelăciunile sunt războaie”, afirmă el.

„Războiul informațional global al Rusiei și partea centrală a doctrinei sale militare sunt concepute pentru a modela opinia mondială și a justifica agresiunea sa.”

Ingram dezvăluie, de asemenea, tacticile ascunse utilizate în războiul lui Putin, inclusiv tancurile gonflabile și avioanele de vânătoare pictate pe aerodromuri.

El detaliază „operațiunile sub steag fals” – atacuri orchestrate de Rusia, dar pentru care sunt învinuiți ucrainenii.

De asemenea, el analizează exemple de spioni ucraineni care lucrează în Rusia deghizați în femei în vârstă, ca parte a războiului de spionaj care se desfășoară în tăcere între cele două părți.

Descriind parametrii războiului de dezinformare purtat de Rusia și Ucraina, Ingram spune: „Ambele părți sunt maestre în crearea de armate fantomă.

Cel mai mare dușman al unui soldat nu este întotdeauna din carne și oase. Este un fals.”

„Toate războaiele sunt decepții”

Ingram amintește că dezinformarea este o armă centrală în doctrina militară rusă, menită să modeleze percepțiile internaționale și să justifice agresiunea.

De la otrăvirea din Salisbury din 2018, care a semănat confuzie în politica britanică, până la justificările false pentru invazia Ucrainei, scopul Kremlinului a fost același: să inducă dubii și să divizeze.

„Nu e vorba doar de a păcăli un soldat sau un spion – ci întreaga lume”, spune analistul.

Războiul modern, adaugă el, este un hibrid între forță militară și control informațional, în care victoria se câștigă nu doar pe câmpul de luptă, ci și în spațiul public.

De la tancurile gonflabile ale lui Hitler la războiul digital al lui Putin

Pentru a explica amploarea acestor tactici, Ingram face o paralelă cu operațiunile de păcălire ale Aliaților din Al Doilea Război Mondial, precum Fortitude și Mincemeat, care au dus la succesul debarcării din Normandia.

„De la tancurile gonflabile ale anilor ’40 la fantomele digitale ale prezentului, scopul rămâne același – să înșeli, să blochezi și să manipulezi adversarul”, concluzionează el.

În opinia sa, Putin joacă un joc lung și periculos, testând rezistența NATO și limitele răbdării Vestului.

„Este o cursă a iluziilor. Iar cine clipește primul, pierde.”

Dronele din Ucraina au produs mari schimbări la cel mai mare producător de radare din Europa. Din fabrica Thales din Franța, Presa a aflat că producătorul discută cu România pentru unul dintre cele mai performante radare ale companiei, la pachet cu o cooperare industrială în țară.

Deplasarea HotNews la fabrica Thales a fost plătită de redacție. HotNews nu acceptă deplasări plătite de companii, guverne sau alte entități.

„Avem noul radar GM-200 MMA, care poate detecta orice amenințare, inclusiv drone, pe o distanță de până la 300 de kilometri. Ar putea fi o soluție perfectă pentru România”, spune într-o discuție cu HotNews Eric Huber, vicepreședinte pe radare în cadrul Thales, unul din cei mai mari producători de echipamente militare din Europa.

„În prezent discutăm cu România despre posibilitatea înființării unui centru de competență radar în țară, în cazul în care România va adopta unul dintre radarele noastre Ground Master”, a spus oficialul companiei franceze.

Cine e Thales, firma care produce radare scumpe, al căror preț, în funcție de dotare, se învârte pe la 20 de milioane de euro bucata? România are 19 radare americane mai vechi, iar un contract cu 20 de radare noi este evaluat de experți la o jumătate de miliard de euro. Cum răspunde Thales la întrebarea de ce e nevoie să cumpărăm ceva atât de scump, am relatat într-un recent articol.

Fabrica de lângă Paris

Am vizitat fabrica de radare din Limours, la 30 de kilometri sud-vest de Paris, acolo unde Thales produce radare pentru mai multe țări de pe continent la un ritm mai alert ca niciodată.

România ar putea fi una din țările care vor cumpăra radare Thales, iar compania din Franța susține că vrea să mute în țara noastră o parte din activitățile sale pe domeniul radarelor în cazul unui astfel de contract.

O achiziție de radare moderne ar putea fi inclusă pe lista de programe finanțate prin mecanismul SAFE, programul UE menit să ajute statele membre să achiziţioneze echipamentele de apărare necesare de urgenţă.

„În comparație cu ce produceam în urmă cu 5-10 ani, două lucruri s-au schimbat semnificativ acum”, spune Huber.

„Producem mult mai repede acum. A trebuit să optimizăm procesul de fabricație și să revizuim procesele interne pentru a face lucrurile mai repetabile”, explică reprezentantul Thales.

„A trebuit să îmbunătățim radarele pentru a le face din ce în ce mai sensibile”

Războiul din Ucraina a generat o nevoie acută pentru radare moderne. În 2023, la Limours, fabrica Thales scotea pe poartă 9 radare noi pe an. În 2025 vor fi produse 35.

Celălalt aspect care s-a schimbat: performanțele tehnice. Radarele au devenit și mai sensibile, capabile să detecteze și să identifice până și cele mai mici amenințări.

„Este celălalt aspect care s-a schimbat, ține de radarele în sine. A trebuit să îmbunătățim radarele pentru a le face din ce în ce mai sensibile, este un proces continuu”, spune Eric Huber.

1000 de filme pe secundă

„Putem detecta păsări, putem detecta frunze la o distanță de aproximativ 200-300 de kilometri. Este foarte, foarte sensibil. Provocarea pe care o avem este discernerea informațiilor”, spune oficialul Thales.

Acesta dă și un exemplu pentru a înțelege „cantitatea uriașă de date” pe care le gestionează radarele companiei.

„Volumul de date analizate este echivalent cu 1000 de filme pe secundă. Deci, este plin de calculatoare care identifică, în cadrul acelui volum de date, ce este relevant, ce reprezintă o amenințare și ce este normal? Și totul trebuie să se întâmple cât mai repede posibil”, spune Huber.

Cele mai recente mijloace militare sunt mai dificil de identificat pentru radare

Războiul din Ucraina, dezvoltarea de rachete hipersonice, dar mai ales ascensiunea folosirii dronelor pe câmpul de luptă, de la aeronave fără pilot de dimensiuni mai mari, la drone kamikaze sau drone mici, ușoare și manevrabile, a forțat producătorii de echipamente militare să se adapteze rapid.

„Cele mai recente ținte sunt mai dificil de identificat pentru radare, fie pentru că sunt foarte, foarte rapide, așa că ai mai puțin timp sub fascicul, fie pentru că sunt ținte mici, și mult mai lente decât cu ce aveam de-a face în trecut. Sunt mai ușor de confundat cu o pasăre mică dacă zboară cu aceeași viteză”, spune oficialul Thales.

„Acum avem computere care calculează întotdeauna probabilitățile, probabilitatea ca aceasta să fie una sau alta. Este arta meseriei inginerilor noștri să găsească cel mai inteligent algoritm pentru a detecta corect și a discrimina corect între ținte”, spune Huber.

Inteligența Artificială folosită să identifice dronele

Eric Marceau, vicepreședinte Thales pentru strategie în cadrul diviziei de radare, spune că un avans tehnologic pentru noile radare ale companiei este introducerea Inteligenței Artificiale în algoritmii echipamentelor.

„O schimbare mare e introducerea inteligenței artificiale pentru a completa tradiționalul sistem. Pentru a putea recunoaște și face diferența între păsări și drone, iar acesta este un aspect cheie”, spune Marceau care subliniază că rapiditatea cu care un sistem radar detectează și cataloghează țintele și amenințările este un element crucial.

Și tot legat de viteză, spune Marceau, ține și modul în care o armată poate disloca rapid un sistem radar în teritoriu. Un sistem radar mobil și rapid de instalat în teren înseamnă sporirea eficienței cu care forțele armate pot reacționa în funcție de situație.

Radarul pe care îl propune Thales armatei române

Spre exemplu, radarul Ground Master 200 Multi Mission All-in-one (MMA) este transportat direct pe un camion 8×8 și poate fi instalat în circa 15 minute, gata să emită. Și la fel de bine, poate fi strâns rapid și evacuat în cazul în care operează sub amenințarea proximității față de front.

Radarul bate până la o distanță de 350 de kilometri, adică mai mult decât de la București la Iași în linie dreaptă. Un astfel de radar dislocat la Sulina, spre exemplu, bate până dincolo de Sevastopol, în Crimeea.

Dincolo de capabilitatea de a detecta ținte aeriene, de la rachete, la avioane, elicoptere și drone, radarul prezentat de Thales are și capabilități de radar contrabaterie, adică poate detecta pozițiile de unde trage artileria inamică.

Achiziții militare de 12 miliarde de euro pentru următorii ani, finanțate prin SAFE

România va avea la dispoziție pentru următorii ani o nouă sursă de finanțare de miliarde de euro pentru achiziții militare prin programul SAFE („Acţiune de securitate pentru Europa”), adoptat de Comisia Europeană. SAFE va oferi împrumuturi pe termen lung, 10 ani, cu costuri reduse, pentru a ajuta statele membre să achiziţioneze echipamentele de apărare necesare de urgenţă.

Prin acest mecanism, România primește în total 16,7 miliarde de euro, din care circa 4 miliarde vor fi direcționați către infrastructura strategică, mai exact porțiuni de autostradă din Moldova.

Restul de circa 12 miliarde vor fi folosite pentru finanțarea de contracte militare, fie contracte deja semnate dar cu livrare până în 2030, fie pe contracte noi propuse de România.

România va trimite Comisiei Europene o listă de proiecte pe care le dorește finanțate prin SAFE. Unul dintre aceste proiecte ar putea fi achiziția de radare. Lista de proiecte are termen de reprezentare data de 30 noiembrie.

Condiția esențială e ca achizițiile să aibă o componentă europeană de cel puțin 65%, iar ca factori de aprobare vor fi și componenta de interoperabilitate a echipamentelor cu dotările din țările UE, dar și cooperarea industrială între țări și integrarea companiilor naționale în fluxurile logistice și de producție.

Județele Constanța, Călărași și Ialomița se află sub avertizare Cod roșu de ploi abundente, cantitățile de apă urmând să atingă 110–120 l/mp în aceste zone, potrivit ANM. Totodată, în județul Constanța a fost emis Cod roșu de inundații, iar alte zone din țară sunt vizate de Cod portocaliu și Cod galben. Din cauza prognozei meteo nefavorabile, autoritățile din Constanța au decis închiderea școlilor.

Ploi torențiale și vânt puternic în sud-est

Conform ANM, în cele trei județe aflate sub Cod roșu vor cădea ploi abundente, însoțite local de descărcări electrice. Avertizarea este valabilă de marți, ora 21.00, până miercuri, ora 23.00.

În paralel, o avertizare Cod portocaliu vizează județele Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea, Buzău, Covasna, Brașov, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Teleorman, Giurgiu, Ilfov și municipiul București. În aceste regiuni sunt așteptate cantități de apă între 60 și 90 l/mp, iar izolat pot depăși 100 l/mp.

Tot în intervalul menționat, este valabilă și o avertizare Cod galben pentru centrul Moldovei, sudul Transilvaniei, estul și sudul Olteniei și vestul Carpaților Meridionali, unde se vor acumula 25–50 l/mp. Vântul va sufla cu 50–70 km/h în sud-est, iar la peste 1700 m altitudine vor fi ninsori viscolite și un strat nou de zăpadă de până la 30 cm.

Avertizări succesive de la meteorologi

Până marți seara, ora 21.00, este în vigoare o altă atenționare Cod galben de ploi importante cantitativ în Dobrogea, sudul Moldovei și Muntenia. Vântul va avea intensificări temporare, mai ales în Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomița, Călărași și pe litoral.

Meteorologii au emis și o informare generală valabilă până joi, la ora 10.00, pentru întreaga țară, privind ploi abundente, vânt puternic, ninsori la munte și temperaturi scăzute.

Cod roșu de inundații în Constanța

Hidrologii au emis o avertizare Cod roșu de inundații pentru râurile din județul Constanța, valabilă de marți, ora 21.00, până miercuri, ora 24.00.

În același interval, o avertizare Cod portocaliu este în vigoare pentru râurile din bazinele hidrografice Călmățui, Vedea, Argeș, Ialomița, Buzău, Râmnicu Sărat, Putna, Siret, Prut și pentru râurile din județul Tulcea.

De asemenea, sunt active și avertizări Cod galben pe râuri din județele Olt, Dolj, Teleorman, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Vrancea, Galați, Vaslui, Bacău, Neamț, Covasna și Harghita, valabile până joi, la ora 12.00.