Să știi cum să identifici tipul de personalitate al colegilor de la locul de muncă contribuie la o mai bună înțelegere a modului în care trebuie să interacționezi cu oamenii, astfel încât întreprinderea să fie productivă și atmosfera din echipa să fie sănătoasă. Au fost elaborate multe tipologii, din fericire, acestea nu se contrazic între ele, ci se completează. Se pare că, cu cât cunoașteți mai multe tipuri de personalitate, cu atât mai bine puteți naviga printre manifestările colegilor și înțelegeți cum să gășiți o abordare pentru fiecare dintre ele.
În acest articol, vom aruncă o privire asupra tipurilor de personalitate, vom vedea cum va afectează muncă și ne vom da seama cum să recunoaștem fiecare dintre ele și să alegem comportamentul potrivit.
Ce este un tip de personalitate?
Un tip de personalitate este o combinație de manifestări stabile ale psihicului uman. Acest concept este folosit de psihologi în diagnosticare pentru a identifica caracteristicile și înclinațiile pacienților.
Este general acceptat faptul că tipul de personalitate este o manifestare înnăscută, nu dobândită, spre deosebire de caracter. Cu alte cuvinte, un copil s-a născut cu anumite trăsături, iar acestea îi vor fi caracteristice până la sfârșitul zilelor sale. Desigur, nimeni nu anulează muncă asupra propriei persoane, dar cu toate acestea, aparențele caracteristice vor rămâne cu o persoană și vor apărea încă din leagăn. Cu toate acestea, nu există nicio dovadă că tipul de personalitate este o funcție înnăscută; doar numeroase observații atestă acest lucru.
Nu există o tipologie unică a personalității, există numeroase clasificări identificate de oamenii de știință și psihologi. Este important să le cunoaștem pentru a înțelege alte persoane.
Muncă este o parte importantă din viață fiecărei persoane, mulți îi dedică 8-12 ore pe zi. De acord, doriți să petreceți atât de mult timp într-un mediu confortabil, iar o atmosfera favorabilă este construită pe relațiile armonioase ale oamenilor dintr-o echipa. Cunoscând tipurile de personalitate, puteți învață să preveniți conflictele, să construiți relații bune cu colegii.
Înțelegerea manifestărilor profesionale ale oamenilor ajută la îmbunătățirea activității companiei – nu degeaba un bun HR cunoaște clasificările bine cunoscute, determina ce fel de persoană se află în față să, chiar în etapă de interviu și recrutare, și concluzionează dacă se potrivește companiei, dacă poate fi utilă și dacă se integrează în echipa.
Cunoașterea tipurilor de caracteristici personale este utilă în viață și în domeniul profesional.
Clasificarea lui Hippocrate și tipologia lui Pavlov
După cum s-a menționat deja, există mai multe tipuri de personalitate. Una dintre primele tipologii este teoria temperamentelor lui Hipocrate. Omul de știință a studiat caracteristicile anatomice și fiziologice ale oamenilor din punct de vedere medical. Principalul obiect de studiu este reprezentat de fluidele din organism. Pe baza analizei, savantul a dedus clasificarea de baza care a devenit:
- coleric – „bilă, otravă” (din greacă χολή, chole);
- sangvin – „sânge” (din lat. sanguis);
- flegmatic – „sputa” (din grecescul. φλέγμα, flegmă);
- melancolic – „bilă neagră” (din grecescul μέλαινα χολή, melan chole).
Mai târziu, a fost dezvăluit un model între compoziția sângelui și temperamentul unei persoane. Acest lucru a fost confirmat de experimentele lui Pavlov. Adevărat, omul de știință a studiat teoria lui Hipocrate pe animale și nu a fost un adept al comparației directe, precum și al posibilității de a transferă „tipurile de câini” de activitate nervoasă superioară la oameni, prin urmare, el și-a determinat propria clasificare a trei tipuri de personalitate:
- Tipul mental, care se caracterizează prin vorbire și gândire conceptuală – cu acestea o persoană interacționează cu mediul înconjurător.
- Tipul artistic, cu gândire imaginativă și percepție a lumii înconjurătoare.
- Un tip intermediar care combină caracteristicile tipurilor mental și artistic.
Tipologia lui Pavlov a completat și a clarificat teoria lui Hipocrate. Această ia în considerare înclinațiile și abilitățile unei persoane fără a pune accent pe temperament.
Tipologia de baza a lui Jung
Tipurile de caracteristici personale ale lui Carl Jung sunt împărțite în funcție de atitudinile psihologice. El a identificat trăsături extravertite (orientate spre percepția lumii exterioare) și introvertite (direcția percepției spre interior) și predominantă unor funcții mentale.
Clasificarea nu împarte oamenii în anumite categorii. Potrivit lui Jung, tipologia este potrivită pentru a ordona experiență psihologică într-o oarecare aparență de spațiu coordonat. Este convenabilă pentru utilizarea în psihologia practică pentru a înțelege caracteristicile mentale ale pacientului și alegerea metodelor adecvate de tratament sau de interacțiune cu acesta.
Jung credea că nu există o divizare pură a oamenilor în tipuri în funcție de introversie și extroversie. El credea că fiecare individ este predispus la o anumită manifestare și acționează în cadrul acesteia. Preponderență în favoarea unui tip sau altul este simbolică. Funcțiile mentale separate, potrivit lui Jung, nu sunt reductibile una la altă, activitatea fiecăreia dintre ele este necesară pentru funcționarea individului. Cu toate acestea, preponderență uneia dintre ele este necesară pentru a obține succesul social. De aici, savantul a dedus patru tipuri principale de personalitate (manifestări):
- Gândirea este o funcție care construiește toate informațiile care vin prin simțuri într-o conexiune conceptuală, explică și argumentează totul.
- Sentimentul este o funcție care da valoare conținutului în termeni de acceptare sau respingere. Percepție subiectivă-evaluativă, în ea nu există concepte și explicații clare, că în gândire.
- Senzația este o percepție bazată pe activitatea simțurilor umane. Acestea sunt gustul, atingerea, vederea, mirosul, auzul.
- Intuiția este o funcție cu caracter subiectiv. Ea se bazează pe percepția inconștiență a lumii înconjurătoare.
Funcțiile raționale includ tipul de percepție care se află în sfera minții, această este gândirea și sentimentele, adică ceva care poate fi explicat în mod obiectiv. Iraționale – acestea sunt funcții subiective care sunt dincolo de explicație și rațiune, acestea includ sentimentul și intuiția. Dominarea unui tip de funcție suprima tipul opus, adică gândirea exclude sentimentul, iar senzația exclude intuiția. Regulă funcționează, de asemenea, în sens invers.
Pentru a clarifica descrierea psihicului, Carl Jung a introdus conceptul de funcție „suplimentară” de o altă clasa, cea mai dezvoltată după cea dominantă. De exemplu, o persoană este dominată de raționalism și îl completează cu o intuiție sau o senzație bine dezvoltată.
Clasificarea lui Jung a devenit baza pentru compilarea altor tipologii, inclusiv a celor profesionale.
Clasificarea tipurilor de personalitate de John Holland
Într-un mediu profesional, definirea tipurilor de personalitate se bazează, de asemenea, pe clasificarea lui Jung. Diferiți cercetători oferă propriile tipologii, dar, în general, acestea sunt identice.
Distins profesor de psihologie la Universitatea Johns Hopkins, John Holland a propus o teorie conform căreia trăsăturile de personalitate ale unei persoane afectează alegerea domeniului de activitate, avansarea pe scară profesională, capacitatea de a face parte dintr-o echipa de oameni cu aceeași gândire și, în general, de a fi mulțumit de muncă sa.
Conform teoriei lui Holland, tipurile de personalitate psihologică pot fi reprezentate sub formă unui model hexagonal.
În cadrul acesteia, fiecare sector reprezintă un tip de comportament profesional:
Tipul realist – un activist, un specialist practic care se caracterizează prin diligență, responsabilitate și fiabilitate, frugalitate, chiar modestie. El lucrează în principal cu obiecte specifice care pot fi văzute, atinse, înțeleasă valoarea lor, de exemplu, cu o unealtă, în producția de lucruri și obiecte materiale. Un astfel de specialist vizează obținerea de rezultate într-un anumit interval de timp, termenul limita pentru el este sacru. Un executant realist are, de obicei, o stimă de sine adecvată. Realiștii sunt ingineri, mecanici, agronomi, grădinari, bucătari, cofetari, croitorese etc. Uneori pot fi incluși sportivii, șoferii, piloții – toți cei care se confruntă cu o sarcina specifică complet inteligibilă. Realiștii nu sunt cei mai sociabili angajați, rareori devin manageri sau lideri care sunt capabili să își organizeze propria echipa.
Tipul cercetător – care lucrează cu informații, le procesează, le analizează și le sintetizează. Cercetătorii se caracterizează prin activități de cercetare. Ei sunt mobili mental, asidui, au imaginație și o minte mobilă. Știință aplicată și teoretică este punctul forțe al acestui tip de personalitate. Specialiștii de tip cercetător sunt predispuși la căutare, sunt originali și curioși, sunt în permanentă în căutarea cauzelor și esenței fenomenelor. Cel mai adesea aceștia sunt individualiști care se străduiesc să obțînă independența. Cercetătorii devin fizicieni, botaniști, filosofi, programatori, IT – sunt potriviți pentru orice profesie în care este necesară manifestarea abilităților creative.
Tipul artistic – este inerent profesioniștilor din domeniul artelor – spectatorii de teatru, artiștii, poeții, compozitorii și toți cei implicăți în lumea frumuseții. Aceste persoane au dezvoltat emotivitatea, imaginația, creativitatea, coordonarea și percepția senzorială. Adesea sunt impulsivi și independenți, cu un caracter strălucitor, nu acceptă termene limita, norme și standarde rigide, le este mai dificil să adere la reguli decât alte tipuri de personalitate. Persoanele artistice au abilități ridicate de comunicare.
Tipul social – se caracterizează prin dorința de a-i învață pe alții, interacțiunea cu grupul, empatie, calități de lider. Ei se simt bine în domeniul serviciilor și al educației, oriunde trebuie să interactionati cu oamenii: profesori, medici, psihologi, asistenți sociali. Personalitățile sociale au nevoie de contacte, de participare umană, este dificil pentru ei să lucreze cu proiecte singuri.
Tipul antreprenorial – este caracteristic persoanelor care se concentrează pe rezolvarea problemelor, pe atingerea obiectivelor și pe conducerea unei echipe. Aceste persoane se străduiesc să ocupe o poziție de conducere, creșterea carierei este importantă, sunt puternice și executive, au curaj, determinare, abilități ridicate de comunicare și nu se tem să își asume riscuri. Persoanele cu spirit antreprenorial reușesc să iasă din situații dificile și să găsească o soluție pentru a scoate întreagă echipa din crize. Nu se tem să ia propriile decizii. Antreprenorii sunt lideri excelenți, iar dacă sunt performanți, atunci în domeniul managementului, vânzărilor, comerțului, antreprenoriatului. Aceștia sunt jurnaliști talentați, reporteri, regizori, comercianți, etc.
Caracteristicile convenționale (funcționărești și tradiționale) – sunt inerente persoanelor care operează în condiții prestabilite, în care regulile și reglementările sunt cunoscute. Specialiștii se caracterizează prin acuratețe, punctualitate, structura, capacitatea de a duce la bun sfârșit ceea ce au început. Specialiștii lucrează cu diagrame, grafice, scheme, tabele, echipamente de birou; aceștia sunt buni contabili, funcționari, corectori și editori, topografi. Domeniul de activitate al acestui tip de personalitate nu implică lucrul în echipa, se simt foarte bine singuri din cauza abilităților oratorice slab dezvoltate și a lipsei de nevoie de oameni în apropiere.
Clasificarea propusă nu împarte drastic oamenii, de obicei într-o persoană se combină mai multe tipuri de personalitate, care formează un „cod de personalitate”. Cunoscându-l, este mai ușor pentru o persoană să înțeleagă dacă a ales profesia potrivită și, în general, domeniul de activitate și, dacă este necesar, să-și corecteze acțiunile. De exemplu, un tânăr cu un tip de personalitate artistică pronunțată, la îndemnul părinților săi, a intrat la o universitate de drept, a obținut un loc de muncă că avocat, dar nu se simte în largul sau – nu acesta este tipul sau, nu această este direcția și activitatea să. Cunoscându-și „codul”, el va putea să între în activitatea sau postul dorit și să se simtă cu adevărat fericit, să-și construiască o carieră demnă cu plăcere, și nu prin forță.
Cine lucrează lângă noi?
Tipologia lui Holland presupune identificarea mai multor caracteristici la o persoană, dar este posibil să se identifice un aspect predominant dominant în propria persoană. Pe baza acestei clasificări, cercetătorii moderni își alcătuiesc propriile tipuri de angajați.
În continuare, va vom prezența o clasificare în care va veți recunoaște cu siguranță colegul sau șeful. De asemenea, va vom spune cum să lucrați cu ei.
Câștigătorul
Setea lui de cunoaștere și de putere este nelimitată, așa că depune toate eforturile pentru a obține rezultatul. Acesta este un angajat cu o voință puternică, are multe realizări la activ, are autoritate – un astfel de angajat este de încredere pentru a rezolva sarcini importante și responsabile, conducerea se îndreaptă spre el, iar colegii săi pot da impresia de unicitate. „Câștigătorul” este un angajat dezirabil.
Cum să comunicați cu acesta: Câștigătorii sunt adesea tratați cu invidie sau dispreț de către colegii care vor să le ia locul. Este mai bine să lăsați această strategie – ar trebui să cooperați cu acest tip, pentru că el are întotdeauna ceva de învățat.
Lingusitorul
Cum să comunicați cu acesta: Încercați să transpuneți conversațiile într-o direcție pozitivă pentru a nu va împotmoli în problemele celorlalți.
Un coleg care are mereu probleme și este gata să vorbească despre ele la nesfârșit, căutând în permanentă o „victima” sub formă unui ascultător. Poate fi cauzat de plictiseală, de frustrare, de locul de muncă sau de poziția greșită. Morocănosul se comportă în mod similar în domeniul profesional – poate evidenția greșelile cu văicăreala sau dispreț, acest lucru trebuie avut în vedere pentru a nu cădea în „gaură neagră” a negativității.
Morocănosul
Cum să comunicați cu acesta: Nu luați de bune vorbele bârfitorului. Ar trebui să fiți mai atenți la poveștile personale, este mai bine să cântăriți și să selectați cu atenție cuvintele în dialoguri sau să păstrați doar un curs profesional în conversații.
Barfitorul știe totul despre toată lumea, iar unele dintre „fapte” pot fi ficțiune, dar nu-i prea pasă. Un astfel de tip psihologic are o poftă de a învață lucruri noi și aceeași pasiune de a împărtăși aceste informații atât între „ai lor”, cât și cu toată lumea.
Bârfitorul
Cum să comunicați cu acesta: umorul este întotdeauna binevenit, așa că este important să păstrați jokerul în formă – să spuneți că glumă este amuzantă, că va place umorul sau, să răspundeți emoțional la manifestările sale. Astfel de oameni ascultă de obicei reacția la ei înșiși, așa că, dacă umorul nu vi se potrivește, spuneți-i despre asta unui coleg.
Se pare că există un glumeț în fiecare echipa. Acesta este un angajat care are o glumă sau o anecdotă amuzantă pentru orice ocazie. Sau nu întotdeauna amuzantă. Jokerii descarcă perfect atmosfera, pot da tonul zilei de lucru, ajută la relaxarea în timpul zilei.
Glumețul (jokerul)
Cum să comunicați cu acesta: cu o persoană leneșă trebuie să aveți tact și să fiți politicos. El nu va răspunde la agresivitate prin creșterea productivității. Dacă observați că primiți mai multă muncă și o parte clară din sarcinile unei persoane leneșe, afirmativ, dar corect, anunțați-o că sunteți bucuros să o ajutați, dar nu în detrimentul propriilor sarcini și al timpului dumneavoastră. Managerii care au în echipa persoane leneșe ar trebui să stabilească sarcini și termene limita specifice pentru acești subordonați.
Există două tipuri de persoane leneșe. Primele sunt persoanele cu activitate redusă, fac un singur lucru mai mult timp decât alți angajați. Timpul liber este cheltuit pe alte lucruri, creând impresia că nu fac nimic. Al doilea tip este reprezentat de persoanele franc leneșe care sunt reticențe în a-și îndeplini funcțiile, acestea încearcă să le delege colegilor în diverse moduri. Oamenilor leneși le place să vorbească despre orice, dar când vine vorba de muncă, fără nici o mustrare de conștiința, își transferă sarcinile pe umerii altora.
Leneșul
Cum se comunica cu acesta: Încercați să interacționați cu un astfel de coleg în mod delicat, fără a-i încalcă limitele personale. Invitați-l la evenimente, implicați-l în activități comune. Puteți apela oricând la workaholici pentru ajutor sau sfaturi profesionale – de obicei sunt buni experți.
Această este persoană care este complet dedicată muncii, care ajunge mai devreme decât toți ceilalți, pleacă mai târziu decât toți ceilalți, are puțină odihnă. Este complet scufundat în muncă. Rareori își ia chiar și vacanțe. Un workaholic, din motive proprii, alege un astfel de stil de viață, în cele mai multe cazuri în acest fel se închide de unele experiențe interne sau circumstanțe externe, mutând centrul atenției către muncă. Această este, de obicei, o personalitate închisă.
Muncitorul harnic
Cum să comunicați cu acesta: angajatul se află în zona să de confort atunci când lucrează singur sau într-o echipa minimă. Ar trebui să comunicați cu el nu numai în afaceri, pentru a agită și implică în activități comune, ar trebui să-i încredințați proiecte în care este nevoie de inițiativa, dacă există o sarcina de a finaliza o sarcina importantă. Liderii pot crește din eroi tăcuți – au multă responsabilitate și diligența.
Lucrează cu toată dăruirea, nu se plânge de volumul de muncă, arată rezultate, dar preferă să rămână în umbră. Rezultatele activităților sale vorbesc de la sine, nu are nevoie de autopromovare. Cu o probabilitate ridicată, un astfel de angajat nu are nevoie de laude; rezultatul propriei sale munci, pe care îl vede – acesta este stimulentul sau pentru a acționa. Un astfel de angajat este foarte valoros pentru echipa. În comunicare poate fi inactiv, timid.
Eroul tăcut
Cum să comunicați cu acesta: ascultați cu atenție, puneți în practică ceea ce ați învățat, mentorul va va laudă cu siguranță pentru acest lucru și, în lipsa unei rezistente, veți învață cu siguranță ceva nou. Indiferent de poziția în care lucrați, un mentor va fi întotdeauna util pentru o creștere organică în activitățile profesionale.
Un mentor este un expert care nu se concentrează pe propria muncă, ci pe instruirea angajaților tineri sau mai puțin experimentați. Îi face plăcere atunci când subordonații cresc din punct de vedere profesional datorită eforturilor sale. În unele cazuri, procesul de învățare poate să nu fie pe deplin confortabil, poate colegii simt reproșuri. Dar este important să ne amintim în aceste momente că mentorul încearcă să învețe. Așa cum știe el să facă, așa preda.
Mentorul
Principala dorința a unui lingușitor este de a fi în relații bune cu superiorii săi, și asta cu orice preț. Oferă cadouri, face complimente, susține conversații, un lingușitor este capabil să își pună colegii într-o lumina proastă pentru a părea cel mai bun în raport cu trecutul lor. O astfel de persoană poate fi un profesionist, dar este puțin probabil să ajute un coleg în probleme de muncă, totul fiind făcut pentru autoafirmare.
Vorbărețul
Există persoane pentru care comunicarea multă este pur și simplu necesară. Ei vorbesc literalmente despre orice, este imposibil să nu ții o conversație cu ei, dar de cele mai multe ori vorbesc ei înșiși, întrerupându-și interlocutorul.
Cum să comunicăm cu acesta: vorbăreții pot vorbi mult, au suficientă energie, este mai bine să o traducem într-un canal de lucru. Puteți uită de competență cu vorbitorii dacă există riscul că, în timpul unei conversațîi, să aflați lucruri care nu sunt necesare pentru dumneavoastră, de exemplu, ce a mâncat o persoană dimineață sau ce a făcut ieri.
Motivatorul
Un psihotip interesant, asemănător cu un mentor, doar că el nu preda, ci motivează prin propriul exemplu. Poate ajută în activitățile profesionale, sprijină constant echipa, mai ales în momentele dificile. Sfaturile înțelepte primite de la el sunt utile din punct de vedere profesional și psihologic. Un motivator este o persoană de dorit într-o echipa.
Cum se comunica cu acesta: motivatorul trebuie tratat cu respect și este mai bine să îi ascultați sfaturile.
Generatorul de idei
Această persoană are întotdeauna o mulțime de opțiuni pentru rezolvarea problemelor. El generează idei și înțelege cum să le execute, este chiar capabil să se alăture el însuși bătăliei pentru a realiza ideea. Nu confundați generatorul de idei cu un palavragiu.
Cum să comunicați cu acesta: Nu toate ideile oferite de un astfel de coleg sunt utile, dar merită să îl ascultați. Uneori puteți chiar să va certați pentru a vedea a cui idee este mai bună!
Psihologul
Un coleg care ascultă, înțelege, da sfaturi, va îndrumă pe calea cea bună atât în plan profesional, cât și personal. Mulți vor să vorbească cu el.
Cum să comunicați cu acesta: nu transferați responsabilitatea de a lua decizii către psiholog și nu abuzați de încrederea acestuia.
Ce este necesar și important de știut?
Înțelegerea modelelor de dezvoltare personală este un instrument puternic pentru a înțelege oamenii din jurul tău, în special la locul de muncă. Tipologiile ajută la optimizarea activității companiilor, catalizează punctele slabe din echipa și arată unde și ce trebuie „tras în sus”. Tipologiile de personalitate îi ajută pe lideri să formeze echipe eficiente. De exemplu, în grupurile pentru dezvoltarea de materiale educaționale, sunt selectați generatorii de idei, inspiratorii. Managerii primesc un instrument pentru a influență și interacționa cu angajații, iar angajații înșiși primesc cheile pentru a-și înțelege colegii și conducerea.
Liderii companiilor care trec testul ajustează activitățile companiilor lor și îmbunătățesc rezultatele prin schimbări de personal sau prin studierea „punctelor slabe”.
La nivel personal, cunoașterea propriului tip de personalitate este, de asemenea, necesară – această ajută la controlul propriilor emoții și sentimente, precum și la înțelegerea abilităților la locul de muncă. Studiul tipurilor de personalitate este un proces lent și profund, iar tu trebuie să te cunoști pe ține însuți aici și acum.
