Arsurile la stomac care apar seara, tusea „fără motiv” sau gustul amar în gură pot avea aceeași cauză: refluxul gastroesofagian. În rândurile de mai jos găsești pe scurt ce simptome are, ce anume le agravează și când e cazul să te vadă un medic.

Ce se întâmplă, de fapt, în corp când apare refluxul

În mod normal, între esofag și stomac există un mic „inel” muscular care funcționează ca un robinet. Se deschide când înghiți și se închide apoi, ca să nu lase sucul gastric să urce.

Când acest robinet nu se mai închide cum trebuie sau presiunea din stomac e prea mare, acidul urcă în esofag. Țesutul de acolo nu este făcut să suporte acid puternic, așa că apare senzația de arsură, iritație, tuse sau durere.

La început, episoadele pot fi rare și trec după un pahar cu apă sau o pastilă luată „după ureche”. Dacă problema se repetă des, vorbim de o boală de reflux care ar trebui evaluată de un medic gastroenterolog.

Simptomele clasice pe care le recunoaște aproape oricine

Cel mai cunoscut simptom este arsura retrosternală – o durere sau arsură în spatele sternului, care poate urca spre gât sau mandibulă. Mulți o descriu ca pe un foc care pornește din capul pieptului.

Arsura apare de obicei:

  • după mese copioase, mai ales cu prăjeli, grăsimi sau sosuri grele
  • când te întinzi în pat la scurt timp după ce ai mâncat
  • când te apleci în față (de exemplu să legi șireturile sau să ridici ceva de jos)

Pe lângă arsuri la stomac, simptomele frecvente includ:

– senzație de lichid sau mâncare care „urcă” în gât, uneori cu gust amar sau acru
– balonare, plenitudine, presiune în capul pieptului după mese
– durere în capul pieptului, care poate semăna cu durerea cardiacă (angină) – motiv pentru care e bine să nu o ignori

Unii oameni simt iritație în gât, răgușeală sau tuse apărută mai ales noaptea. Această formă de boală se numește uneori reflux „silentic”, pentru că nu vine neapărat cu arsuri evidente.

Refluxul gastroesofagian: simptome mai puțin evidente

Nu toate semnele sunt clare, iar aici apar cele mai multe confuzii. Mulți pacienți ajung la ORL sau la pneumolog, fără să bănuiască legătura cu stomacul.

Semne respiratorii și la nivelul gâtului

Acidul care urcă poate ajunge până în zona gâtului și chiar spre căile respiratorii. De aici pot apărea:

– tuse seacă, persistentă, mai ales noaptea sau după masă
– nevoia de a drege des glasul
– senzație de „nod în gât”, fără să existe ceva vizibil
– răgușeală, în special dimineața
– senzație de arsură în gât sau durere la înghițire

Aceste simptome se pot confunda ușor cu o alergie, o viroză respiratorie sau cu efectul fumatului. Diferența este că tind să revină și să se agraveze în perioadele cu alimentație mai haotică.

Semne atipice: dinți, somn, stare generală

Pe termen lung, acidul gastric poate afecta și alte zone:

  • smalț dentar erodat, carii frecvente sau sensibilitate dentară crescută
  • somn neliniștit, treziri frecvente din cauza senzației de sufocare sau arsuri
  • respirație urât mirositoare, chiar și cu igienă bună

Unii oameni descriu o stare generală de oboseală, iritabilitate sau anxietate, mai ales când boala durează de luni de zile și tulbură somnul aproape în fiecare noapte.

Factorii care agravează refluxul și de care nu ne dăm seama

Nu doar ce mănânci contează, ci și când și cum mănânci. Stilul de viață are un impact direct asupra felului în care se manifestă refluxul.

Alimente și obiceiuri alimentare

Printre factorii alimentari care pot agrava episoadele se numără:

– mese foarte mari, mâncate repede
– prăjeli, grăsimi animale, cărnuri grase, sosuri grele
– ciocolată, mentă, alcool (în special vin și băuturi tari)
– cafea, băuturi carbogazoase, sucuri acidulate
– condimente iuți, murături în exces, citrice și roșii la unele persoane

Nu toate persoanele reacționează la fel. Unii tolerează bine cafeaua, dar observă că le e mai rău după ciocolată. Alții nu au probleme cu roșiile, însă o singură seară cu alcool și grăsimi le dă toată noaptea peste cap.

Ajută mult să ții câteva zile un mic jurnal: ce mănânci, la ce oră și ce simptome apar. Vei observa singur combinațiile care îți fac rău mai des.

Greutatea, hainele și poziția corpului

Excesul de kilograme, mai ales în zona abdominală, crește presiunea asupra stomacului. Asta înseamnă mai multe episoade, mai ales la efort sau când te apleci.

Și hainele prea strâmte în talie, curelele foarte strânse sau bustierele rigide pot agrava situația, pentru că „apasă” pe abdomen imediat după masă.

Poziția contează și ea:

– culcat imediat după ce ai mâncat
– dormit pe spate, cu capul la același nivel cu trunchiul
– aplecări dese în față după masă (curățenie, grădinărit, ridicat greutăți)

De aceea, medicii recomandă de obicei să nu te întinzi cel puțin 2-3 ore după cină, dacă se poate, să dormi cu capul puțin ridicat față de restul corpului.

Stresul, fumatul și medicamentele: „combustibil” pentru simptome

Stresul nu cauzează direct boala, dar o poate agrava serios. Când ești tensionat, stomacul secretă mai mult acid, mănânci mai dezordonat și ajungi mai des la gustări târzii sau alcool pentru „relaxare”. Toate acestea cresc riscul de reflux.

Fumatul relaxează sfincterul esofagian inferior – acel „robinet” despre care vorbeam mai sus. În același timp, reduce producția de salivă, care în mod normal ajută la neutralizarea acidului. Rezultatul: arsurile apar mai ușor și durează mai mult.

Anumite medicamente pot, de asemenea, să agraveze simptomele. Printre ele se numără unele antiinflamatoare, unele tratamente pentru hipertensiune, anumite sedative sau medicamente pentru astm. De aceea, este bine să discuți cu medicul dacă observi că simptomele au apărut sau s-au agravat după începerea unui tratament nou.

Când ar trebui să mergi la medic

Mulți oameni trăiesc ani de zile cu reflux gastroesofagian, tratat ocazional cu pastile cumpărate direct din farmacie. Uneori funcționează pe termen scurt, dar nu rezolvă cauza și pot masca probleme mai serioase.

Ar fi bine să ceri un consult medical dacă:

  • ai arsuri sau regurgitații de mai mult de două ori pe săptămână
  • simptomele te trezesc noaptea sau îți strică frecvent somnul
  • ai dificultăți la înghițit sau senzația că mâncarea se „oprește” pe drum
  • slăbești fără să încerci sau îți lipsește pofta de mâncare
  • durerea din piept e intensă și nu știi sigur dacă e de la stomac sau de la inimă

Medicul poate recomanda analize, ecografie sau investigații precum endoscopia digestivă superioară. Scopul este să vadă cât de afectat este esofagul și să excludă alte boli care pot semăna la simptome.

Planul de tratament poate include medicamente care reduc aciditatea, recomandări clare de dietă, uneori, investigații suplimentare. Foarte rar, în forme severe sau complicate, se ia în calcul intervenția chirurgicală.

Întrebări frecvente

Refluxul gastroesofagian trece de la sine?

Episodul în sine poate trece, mai ales dacă e izolat, dar tendința de a reapărea rămâne dacă nu schimbi nimic la stilul de viață. Netratat, poate duce în timp la inflamații și leziuni ale esofagului.

Poți avea reflux fără arsuri la stomac?

Da. Unele persoane au mai ales tuse seacă, răgușeală, senzație de nod în gât sau probleme dentare. De aceea, medici ORL sau pneumologi trimit uneori pacienții la gastroenterolog pentru suspiciune de boală de reflux.

Laptele ajută la reflux?

La unii oameni, laptele rece calmează temporar arsurile, la alții le agravează, mai ales dacă este gras. Nu este tratament și nu rezolvă cauza, așa că nu te baza doar pe acest truc ocazional.

Refluxul nu este „doar un disconfort”, mai ales când îți tulbură somnul, îți schimbă felul în care mănânci și îți macină nervii zi de zi. Cu puțină atenție la semnalele corpului și un consult la timp, boala se poate ține mult mai bine sub control.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru simptome concrete, diagnostic și tratament, adresează-te unui medic gastroenterolog sau medicului tău de familie.