Am descoperit ca Yoga iti schimba viata. In realitate, intotdeauna am considerat-o o disciplina fascinanta cu un mare potential revolutionar, dar nu credeam ca poate fi o activitate la indemana mea. Am identificat Yoga ca nu este o arta de neatins. Vazand pe web acele cascadorii imposibile executate de corpuri elastice si tonifiate, nu am considerat-o niciodata o practica accesibila. Permiteti-mi sa va explic: cand vedeti patinaj artistic la televizor, nimeni de peste treizeci de ani nu s-ar gandi sa inceapa acel sport. Nu?
Obiectivele sunt atinse pas cu pas
Mi-am dat seama ca si in cazul Yoga, ca in atatea alte cazuri, m-am lasat retinut de frica de linia de sosire. Prea greu, prea mult efort, nu voi reusi niciodata. Acestea erau gandurile pe care le aveam in cap cand ma gandeam la Yoga . Nu ca acum consideri ca este simplu, dimpotriva, recunosc ca este foarte greu, dar am inceput acest drum m-a facut sa nu ma mai uit la linia de sosire. Acum ma uit la pasii mici pe care ii fac in fiecare lectie si functioneaza.
Nu exista concurenta
Frumusetea Yoga este ca nu trebuie sa fii cel mai bun, nu trebuie sa fii perfect. Trebuie sa-ti gasesti perfectiunea, ceea ce nu inseamna absenta limitelor, ci constientizarea deplina a acestora si un impuls constant pentru imbunatatire. Cu ani in urma am incercat sa urmez cursuri de aerobic, step si toate acele activitati de fitness care se desfasoara in salile de sport in care oamenii sunt super cool, poarta mereu hainele potrivite si transpira cu eleganta. A fost un dezastru. Mai ales pasul: dupa doua ture in jurul acelui pas plastic pe ritmul muzicii, cu zece oameni in jurul meu care executau perfect coregrafia si eu, in schimb, ma opream la fiecare cinci secunde, eram ingrijorat de performanta.
Yoga si pandemia
Trebuie sa recunosc: daca nu ar fi venit pandemia, probabil ca nu as fi inceput niciodata. Si, in consecinta, nu as intelege niciodata cum Yoga iti schimba viata . E absurd, nu? Un paradox.
Motivul pentru care nu m-am hotarat niciodata sa incep un curs de Yoga este foarte simplu. Pe langa faptul ca l-am considerat iesit la indemana mea, cauza este fundamental aceeasi care m-a impiedicat mereu sa folosesc in mod constant diversele abonamente de fitness, inot, pilates etc. Adica lenea. Iesirea din casa iarna in timp ce afara ploua si toate complicatiile care graviteaza in jurul activitatii sportive au dat mereu o mana de ajutor naturii mele de canapea. A fost o vreme cand am insistat sa ma inscriu la sala folosind reducerea de sase luni, stiind foarte bine ca nu as fi trecut de prima luna. Patologic.
In schimb, acum ca salile de sport sunt inchise si cursurile online sunt depopulate, simt ca mi-a venit momentul.
Evident, daca as putea, as alege sa nu traiesc in pandemie chiar si cu pretul de a nu mai pune piciorul pe covoras, dar din moment ce suntem asa, incerc macar sa profit de comoditatea acestei situatii.
Yoga la distanta
Un profesor bun este esential pentru a incepe, mai ales de la distanta. Din fericire, am gasit unul care, pe langa faptul ca este pregatit si competent, este si foarte rabdator. Ca sa fiu corect, nu imi imaginez un profesor de yoga anxios sau suparat, dar pare destul de centrat.
Nu l-am vazut niciodata in persoana si asta e chiar ciudat, recunosc. E ca si cum ai trai intr-unul dintre acele viitoruri distopice in care oamenii se cunosc doar in realitate virtuala. Dar asa sa fie.
Pe de alta parte, insa, lipsa contactului te stimuleaza la o cunoastere mai profunda a oamenilor, poate tocmai pentru a compensa absenta fizica.
