România trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026. În acest weekend, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că ora 03:00 va deveni ora 04:00, iar duminică va fi cea mai scurtă zi din an, având doar 23 de ore.
Această modificare, aplicată la nivelul întregii Uniuni Europene, marchează începutul perioadei în care ne vom bucura de mai multă lumină naturală în a doua parte a zilei. România va face astfel trecerea de la ora standard a Europei de Est (EET) la ora de vară (EEST), sistem ce va fi menținut până în ultima duminică din luna octombrie 2026.
Efectele schimbării orei asupra organismului
Deși câștigăm mai multă lumină seara, pierderea unei ore de somn poate avea repercusiuni asupra sănătății. Medicii avertizează că adaptarea la noul program poate fi mai dificilă decât în cazul revenirii la ora de iarnă.
Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog, atestat în somnologie, a explicat pentru Digi24.ro care sunt principalele provocări:
„Trecerea la ora de vară poate fi resimțită mai dificil decât revenirea la ora de iarnă, întrucât presupune pierderea unei ore de somn. Această modificare poate duce la apariția stării de oboseală, la dificultăți de concentrare și la probleme în trezirea de dimineață, odată cu reluarea programului obișnuit. Chiar și o schimbare de o oră poate influența ceasul biologic intern, responsabil de reglarea alternanței somn-veghe, cunoscut drept ritm circadian.”
Sfaturi pentru o adaptare mai ușoară
Specialiștii recomandă câteva măsuri simple pentru a minimiza disconfortul cauzat de schimbarea orei:
- Ajustarea treptată: Culcarea cu 10-15 minute mai devreme în zilele premergătoare schimbării.
- Expunerea la lumină: Petrecerea timpului în aer liber pe parcursul zilei ajută la reglarea ritmului intern.
- Igienă adecvată: Menținerea unei rutine corecte de somn.
- Scurte reprize de odihnă: Dacă somnolența persistă, sunt recomandate episoade de somn de maximum 20 de minute.
De ce schimbăm ora de două ori pe an?
Sistemul a fost conceput pentru a valorifica mai eficient lumina soarelui și pentru a reduce consumul de energie electrică. Conceptul a fost menționat prima dată de Benjamin Franklin în secolul al XVIII-lea, însă prima propunere modernă a venit în 1907 de la britanicul William Willett.
Aplicarea practică a început în 1916, în timpul Primului Război Mondial, când Germania și Austro-Ungaria au căutat metode de a economisi combustibil. Ulterior, măsura a fost adoptată de majoritatea statelor europene și nord-americane.
Istoria orei de vară în România
În România, ideea a apărut tot în contextul Primului Război Mondial, însă ora de vară a fost introdusă oficial abia în 1932. La acea vreme, regula era diferită: ceasurile se dădeau înainte în prima duminică din aprilie și reveneau la normal în prima duminică din octombrie.
Iată câteva repere istorice importante:
- 1941 – 1979: Practica a fost suspendată și nu s-a mai aplicat.
- 1997: România a sincronizat calendarul schimbării orei cu reglementările Uniunii Europene.
- Prezent: Mecanismul urmărește corelarea programului oficial cu lumina naturală pentru a reduce utilizarea iluminatului artificial.
Ce se întâmplă cu renunțarea la schimbarea orei
Deși în ultimii ani au existat dezbateri intense la nivelul Uniunii Europene pentru eliminarea acestui sistem, o decizie finală întârzie să apară. În 2019, Parlamentul European a votat o propunere care lăsa statele membre să aleagă dacă rămân permanent la ora de vară sau la cea de iarnă.
Până când statele membre vor ajunge la un consens și vor adopta o decizie oficială, sistemul de ajustare a ceasurilor de două ori pe an rămâne în vigoare în România și în restul comunității europene.
Articolul %POSTLINK% apare prima dată în %BLOGLINK%.
Sursă comunicateinpresa.ro
