România se confruntă cu o realitate alarmantă în contextul conflictului de la graniță: sistemul de protecție civilă este aproape inexistent. Deși războiul pare tot mai aproape, datele oficiale arată că țara noastră nu dispune de infrastructura necesară pentru a proteja populația în cazul unui atac. În prezent, doar câteva zeci de mii de români ar avea loc în adăposturi funcționale, restul spațiilor fiind degradate sau folosite pe post de cămări.
„Nu s-a ştiut unde se va ajunge cu lumea în care trăim. Asta e mentalitatea generală, că mie nu mi se întâmplă și atunci stau linistit. Asta este realitatea”, a declarat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU).
Radiografia dezastrului: Doar 550 de buncăre sunt funcționale
Cifrele oferite de autorități conturează un scenariu sumbru pentru siguranța națională. Deși pe hârtie există mii de locații, realitatea din teren este complet diferită:
- România are mai puțin de 6.000 de adăposturi civile în total.
- Dintre acestea, doar aproximativ 550 sunt funcționale.
- Capacitatea totală de adăpostire în spații sigure este de circa 54.000 de persoane (echivalentul populației orașului Slobozia).
- Chiar dacă toate adăposturile ar fi funcționale, acestea ar putea găzdui doar 3% din populația țării.
Situația este critică și în marile orașe. În Galați, unde recent a căzut o dronă, există doar 6 buncăre funcționale, în timp ce în Suceava numărul acestora scade la 3. „Nu le putem folosi. Instalațiile sunt vechi, sunt de pe timpul comuniștilor. Sunt de fabricație rusească și care nu mai dețin nici măcar piese”, explică Ion Ciutac, inspector de Protecție Civilă.
Buncăre transformate în depozite de murături și vin
Multe dintre refugiile destinate populației au fost predate asociațiilor de proprietari în anul 2002, fără procese-verbale clare privind starea lor. Astăzi, aceste spații sunt insalubre, pline de igrasie și blocate cu lacăte de locatarii care le folosesc pentru depozitare.
„Am preluat ce am găsit. N-am putut să punem condiții de ce sunt așa și nu sunt altfel”, adaugă Ion Ciutac. În unele cazuri, spațiile de protecție au fost dotate cu chiuvete sau sunt folosite pentru a păstra damigeni cu vin, în timp ce sistemele de ventilație sunt nefuncționale de zeci de ani.
Bucureștiul, sub asediul nepăsării
În Capitală există aproximativ 1.200 de buncăre, însă majoritatea sunt „buncăre doar cu numele”. Un exemplu este adăpostul de sub Școala Gimnazială 24 din Sectorul 2, construit în 1960, unde dotările nu au mai fost actualizate de la inaugurare.
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, recunoaște că investițiile în aceste spații nu au fost prioritare: „Nu a fost de natură să o considerăm o prioritate. Aşa cum bine știți, banii sunt foarte limitaţi și atunci trebuiesc stabilite priorităţi”.
Blocaj legislativ în Parlament
O problemă majoră este imposibilitatea primăriilor de a investi bani publici în reabilitarea adăposturilor aflate sub blocurile de locuințe. O propunere legislativă care ar putea debloca aceste fonduri a trecut de Senat, dar stagnează de un an în Camera Deputaților.
„Ar fi trebuit ca, pe fondul situației curente, o ţară normală, civilizată și care înțelege ce are de făcut, prioritizează ce are de făcut. Mi-e greu să înțeleg ce se întâmplă”, afirmă senatorul Ștefan Pălărie.
Raed Arafat subliniază că refacerea întregului sistem ar costa sute de milioane de euro și ar dura ani de zile: „Toată lumea a neglijat aceste aspecte pe parcursul ultimilor 25-30 de ani. Este o situaţie care nu poate fi corectată peste noapte”.
Comparația cu restul Europei
În timp ce România caută soluții pentru a transforma viitoarele adăposturi în săli de sport pe timp de pace, alte țări europene sunt la ani lumină distanță:
- Finlanda: peste 50.000 de adăposturi funcționale.
- Suedia: 64.000 de adăposturi.
- Elveția: capacitate de adăpostire care depășește numărul total al locuitorilor.
Până la atingerea acestor standarde, autoritățile române încearcă să identifice spații noi de minimum 300 mp care să poată fi convertite rapid în caz de urgență.
Articolul %POSTLINK% apare prima dată în %BLOGLINK%.
Sursă comunicateinpresa.ro
