Respiratia este un proces vital fara de care organismul nu poate functiona. In plus, pentru a o efectua, o persoana nu trebuie sa isi controleze deloc fiecare inspiratie si expiratie – aceasta se intampla fara interventia sa.
Persoanele angajate in practici spirituale descopera din ce in ce mai multe instrumente noi de autocunoastere. Unul dintre aceste instrumente este reprezentat de exercitiile de respiratie, cu ajutorul carora nu numai ca puteti mentine nevoile fiziologice ale corpului, dar si imbunatati fondul psiho-emotional si chiar atinge o stare de iluminare.
Astazi vom vorbi despre respiratia holotropica, o tehnica dezvoltata pentru a regla starea mentala a unei persoane.
Ce este respiratia holotropica?
Practica respiratiei holotropice (de la cuvintele grecesti „holos” – „intreg” si „trepein” – „a se misca spre”, ceea ce inseamna „miscare spre intregire”) implica utilizarea unui proces de respiratie controlata pentru a accesa stari modificate de constiinta. Principiul de baza al tehnicii este ca vindecarea vine din interiorul persoanei care practica respiratia.
Aceasta practica neconventionala a fost dezvoltata de sotii psihiatri Stanislav si Christina Grof in anii 1970 ca un potential instrument terapeutic. Cercetatorii antrenati in terapia psihanalitica care studiaza efectele LSD au devenit interesati de starile alterate sau neobisnuite provocate de expunerea la acest drog si de modul in care acestea ii ajuta pe oameni sa faca fata traumelor lor.
Stanislav Grof, cunoscut ca fiind co-fondatorul psihologiei transpersonale (alaturi de Abraham Maslow), a inceput la Institutul de Cercetare Psihiatrica din Praga si apoi s-a mutat la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore. El a lucrat cu pacienti care sufereau de boli mintale, cancer si dependenta de droguri.
Dupa ce drogul LSD a devenit ilegal la sfarsitul anilor 1960, sotii Grof, care erau adeptii efectelor terapeutice ale drogului, au dezvoltat tehnica respiratiei holotropice. Acestia au fost instruiti in terapia psihanalitica freudiana si credeau ca procesul de explorare profunda a sinelui provocat de aceste stari alterate ar putea aduce vindecare.
Cuplul a cautat sa dezvolte o metoda pentru a obtine o experienta psihedelica exclusiv prin respiratie, pentru a o folosi in explorarea de sine si vindecarea interna. Stanislav Grof, care este inca considerat liderul de opinie in psihologia spirituala, a predat de atunci aceasta metoda de respiratie la sute de facilitatori. Astazi, respiratia holotropica este unul dintre cele mai populare instrumente pentru explorarea in siguranta a subconstientului.
Principalul obiectiv stabilit de aceasta tehnica a fost acela de a atinge stari psihedelice fara a utiliza medicamente psihotrope. Cu alte cuvinte, aceasta practica este potrivita pentru cei care doresc sa isi influenteze starea mentala si emotionala fara a utiliza medicamente si excipienti.
Respiratia holotropica presupune controlul si cresterea tiparelor de respiratie pentru a influenta starea mentala, emotionala si fizica a unei persoane. Principiul care sta la baza acesteia este acela ca fiecare persoana are un radar intern care poate identifica cea mai importanta experienta din acel moment, dar nu este capabila sa o realizeze pana cand experienta nu i se intampla in timp real.
Cum se desfasoara sedintele de respiratie holotropica?
Respiratia holotropica poate fi practicata atat in grupuri cu un trainer (facilitator) certificat, cat si acasa. In mod oficial, aceasta practica poate fi realizata doar de instructori certificati care au primit un certificat din partea Fundatiei Grof dupa ce au absolvit un curs de formare de 600 de ore. Cu toate acestea, in ultima vreme, tutorialele video si tutorialele de pe internet au devenit din ce in ce mai populare.
Facilitatorul actioneaza ca formator si instructor. El nu trebuie sa le spuna practicantilor pe ce sa se concentreze si ce solicitare sa vina la practica – fiecare dintre participanti decide singur. In schimb, participantii sunt incurajati sa observe cum se schimba starea lor fizica, psihologica si emotionala in procesul de lucru.
In multe tari, practicantii folosesc tehnica respiratiei holotropice in mod specific ca practica spirituala, si nu in scopuri terapeutice. Astfel, unele persoane participa mai mult pentru a-si largi orizonturile si constiinta decat pentru a-si gestiona sanatatea emotionala si mentala.
In timpul respiratiei holotropice, participantii respira rapid si uniform pentru a induce o stare alterata din care se crede ca se poate obtine o intelegere mai profunda a propriei persoane. Unii descriu aceasta experienta ca pe o forma mai intensa de meditatie.
Modelele de respiratie intentionate sunt concepute astfel incat participantul sa evite hiperventilatia, un fenomen adesea asociat cu respiratia superficiala, in timpul careia inhalarea are loc in partea superioara a pieptului, ceea ce duce la o scadere a nivelului de dioxid de carbon din organism. Acest lucru, la randul sau, duce la alcalinizarea sangelui si poate provoca, de asemenea, o stare de constiinta alterata, senzatii fizice de furnicaturi la nivelul degetelor si al gurii, ameteli si hipoxie.
Pe tot parcursul practicii, cel care respira trebuie sa stea intins pe saltea in orice pozitie in care se simte confortabil, iar melodia care se aude pe fundal il ajuta, de asemenea, sa intre intr-o stare de constiinta modificata, asemanatoare unui vis viu. Muzica pentru practicarea respiratiei holotropice este selectata ritmic, incepand cu tobe, pentru ca apoi sa atinga un varf si sa se transforme in „muzica a inimii”. De aici, in cele din urma, se trece la muzica meditativa si le permite participantilor sa se relaxeze in cele din urma.
Fiecare participant la practica ar trebui sa aiba un observator – o persoana care sa ii monitorizeze starea si sa controleze procesul. Acesta il ajuta pe cel care respira doar atunci cand este nevoie si se asigura ca acesta este in siguranta si sprijinit in timpul sesiunii.
De obicei, exista mai multe perechi de respiratori si observatori in camera in acelasi timp. Intr-o sesiune traditionala, dupa ce unul dintre membrii termina practica, dupa o scurta pauza, acesta schimba locul cu observatorul sau.
Aceasta tehnica poate fi practicata in cadrul unor cursuri de grup, seminarii sau retrageri (petrecere solitara dedicata practicii spirituale). Desigur, primele sesiuni se fac cel mai bine sub supravegherea unor facilitatori instruiti, pentru propria siguranta, dar respiratia holotropica nu este interzisa pentru a o face acasa.
Facilitatorul conduce sesiunea si stabileste ritmul de respiratie al participantilor, le spune sa respire mai repede si mai profund si sa tina ochii inchisi. Desi ritmul de respiratie este in continua crestere, formatorul se asigura ca participantii respira uniform, ceea ce ii ajuta pe practicanti sa evite complicatiile asociate cu hiperventilatia.
Dupa terminarea practicii, participantii deseneaza mandale despre experienta lor si discuta despre ceea ce s-a intamplat, isi impartasesc impresiile si gandurile. Poate fi vorba de retrairea unei traume din trecut, de sentimentul de bucurie sau de dezvoltarea constiintei spirituale. In esenta, scopul este ca respiratia holotropica sa fie un catalizator pentru identificarea celor mai importante probleme pe care o persoana trebuie sa le abordeze.
Nu exista orientari sau asteptari specifice cu privire la ceea ce ar trebui sa se intample dupa practica sau la intrebarile care ar trebui explorate in timpul sesiunii. Participantii pot lucra la orice le vine in minte atunci cand intra intr-o stare alterata.
Practica nu ii limiteaza pe participanti nu numai in ceea ce priveste libertatea de miscare, ci le permite si sa scoata orice sunet doresc in timpul respiratiei.
Feedback-ul de la persoanele care au incercat tehnica respiratiei holotropice sugereaza ca aceasta stare alterata le permite oamenilor sa acceseze parti ale mintii care in mod normal sunt inaccesibile, cum ar fi pornirea unor amintiri nou aparute ale unor evenimente din trecut. In loc sa o numeasca o stare alterata, ei prefera sa o numeasca „stare anormala de constiinta” pentru a reflecta faptul ca nu are neaparat conotatiile negative pe care le au de obicei starile alterate.
Multi oameni care decid sa incerce pentru prima data respiratia holotropica se tem de consecinte, deoarece nu stiu pentru ce ar trebui sa se pregateasca. Respiratia rapida poate parea infricosatoare sau tulburatoare, dar practicantii pot oricand sa se retraga daca senzatiile par prea puternice sau intimidante. Cu toate acestea, respiratorii sunt incurajati sa avanseze in siguranta daca pot, deoarece se crede ca aceasta este calea spre iluminare pe care practica ajuta sa o atinga.
Pareri pro si contra ale respiratiei holotropice
Respiratia holotropica este o experienta care ar trebui sa duca o persoana intr-o dimensiune mai profunda a momentului prezent si sa o ajute sa vada lucrurile mai colorat si mai patrunzator decat in realitate.
Din pacate, nu exista dovezi stiintifice care sa sustina beneficiile terapeutice ale respiratiei holotropice in tratarea unor afectiuni psihologice negative, cum ar fi depresia si anxietatea. Cu toate acestea, exista unele dovezi ca ar putea fi benefica pentru relaxare, ameliorarea stresului, dezvoltare personala sau descoperirea de sine.
Multi oameni care practica in mod activ respiratia holotropica au incercat-o pentru prima data atunci cand cautau o cale de iesire si de salvare, in timp ce se aflau intr-o stare de disperare. Practica nu numai ca i-a ajutat sa-si gaseasca pacea si rezolvarea, dar a devenit si un mod de viata obisnuit.
Petrecerea timpului intr-un mediu de incredere, concentrarea asupra problemelor profunde ale vietii, invatarea cu sprijinul altora, increderea in capacitatea de a te vindeca si dezvoltarea compasiunii pot fi toate beneficii potentiale ale tehnicii.
Aceasta metoda de respiratie modifica fluxul de dioxid de carbon si oxigen din organism. „Aproape ca ai semne si simptome de hiperventilatie, dar se pare ca exista un mecanism de reglare care te impiedica sa cazi intr-un sindrom de hiperventilatie in toata regula”, spune Erica Matluck, medic naturopat si facilitator, in cadrul sesiunilor de respiratie holotropica. „In schimb, treci in aceasta stare modificata de constiinta pe care fiecare o experimenteaza in felul sau.
Cel mai mare studiu, efectuat pe un grup de 11.200 de pacienti psihiatrici de la Centrul Medical St. Anthony pe o perioada de 12 ani, a aratat ce au experimentat participantii in timpul practicilor de respiratie holotropica. 82% dintre cei chestionati au declarat ca s-au simtit „transportati” intr-un alt loc sau timp, in timp ce 16% au declarat ca au revizitat experiente de viata anterioare si doar 2% au spus ca nu au simtit nimic in timpul sedintei.
Un alt studiu realizat in Danemarca in 2015 a constatat ca 20 de participanti care au incercat respiratia holotropica au experimentat schimbari pozitive in ceea ce priveste constiinta de sine dupa sesiune.
Un alt raport din 1996 a concluzionat ca aceasta tehnica ar putea imbunatati „anxietatea de moarte si stima de sine” in comparatie cu psihoterapia verbala. S-a demonstrat, de asemenea, ca respiratia holotropica reduce anxietatea la practicanti, deoarece oamenii experimenteaza un sentiment de pace si inspiratie dupa fiecare sesiune.
In plus, unii participanti care au incercat tehnica vorbesc despre schimbarea constiintei si despre o cunoastere de sine mai profunda prin aceasta metoda. Unii dintre ei raporteaza ca au capatat mai multa incredere in ei insisi, ca au ameliorat stresul si ca au dobandit claritate cu privire la problemele personale cu care se lupta.
Cu toate acestea, tehnica are o serie de contraindicatii si limitari. De exemplu, se recomanda ca respiratia holotropica sa fie practicata impreuna cu terapia traditionala, mai degraba decat sa fie folosita in locul acesteia.
Exista preocupari legate de faptul ca respiratia holotropica provoaca suferinta la persoanele vulnerabile, cum ar fi cele cu risc de psihoza. In plus, hiperventilatia comporta riscuri medicale semnificative. Practica poate provoca o scadere a dioxidului de carbon si alte modificari ale chimiei sangelui care pot duce la ameteli, lesin, slabiciune, spasme ale membrelor si chiar convulsii.
Deoarece procesul de respiratie holotropica are ca scop experimentarea profunda a propriilor emotii, pot aparea senzatii neplacute, cunoscute si sub numele de „criza de vindecare”. Trauma psihologica care a iesit la suprafata in mintea unei persoane poate fi atat de puternica incat aceasta nu poate intra intr-o stare fara ajutorul unui specialist calificat.
Aceasta metoda este controversata, deoarece sugereaza o posibila crestere a simptomelor existente si o deteriorare a starii mentale si emotionale a persoanei. Unii cercetatori asociaza senzatiile fizice ale acestei experiente cu dezechilibrul de dioxid de carbon si oxigen din corpul uman, care apare in timpul hiperventilatiei.
Tehnica poate provoca schimbari fizice si emotionale puternice. Prin urmare, exista o lista de criterii specifice pentru care nu ar trebui sa fie aplicata. Pentru cei care se gandesc sa incerce respiratia holotropica, se recomanda sa discute despre posibilele riscuri cu un profesionist din domeniul sanatatii inainte de a se lansa in aceasta practica alternativa, mai ales daca aveti urmatoarele contraindicatii:
- boli cardiovasculare; antecedente de atacuri de cord;
- tensiune arteriala ridicata sau scazuta; angina pectorala;
- glaucom sau dezlipire de retina; leziuni sau interventii chirurgicale recente;
- administrarea de antibiotice si orice alte medicamente;
- atacuri de panica sau psihoza; convulsii; epilepsie; boli mintale grave;
- anevrisme sau o predispozitie genetica la acestea;
- sarcina si alaptare.
Dupa cum puteti vedea, lista de contraindicatii pentru utilizarea tehnicilor de respiratie holotropica este destul de mare. De aceea, este atat de important sa va luati sanatatea in serios si sa va asigurati ca va consultati cu medicul dumneavoastra inainte de a incepe o astfel de practica.
Avand in vedere posibilele riscuri si dovezile de cercetare limitate, exista putine lucruri care sa spuna ca respiratia holotropica ar trebui sa fie folosita ca o alternativa viabila la tratamentele conventionale pentru bolile mintale. Cu toate acestea, daca este folosita ca parte a unui program de tratament mai amplu, atunci se poate vorbi despre eficienta sa pentru anumite persoane. Cu toate acestea, inainte de a incepe practica, ar trebui sa fiti familiarizati cu potentialele amenintari.
In timp ce procedura de respiratie in sine nu va afecta corpul, unele dintre imaginile pe care le evoca pot fi dureroase si dificil de procesat. Deoarece o experienta poate aduce o persoana fata in fata cu traume vechi sau poate deschide rani vechi, este important sa aveti incredere in facilitator si in celelalte persoane din grup si sa simtiti ca va vor sprijini dupa ce experienta se va incheia. Pentru persoanele cu probleme de sanatate mintala, este important sa se consulte cu un terapeut inainte de a incerca o noua tehnica.
Scopul respiratiei holotropice este de a gasi idei in subconstientul uman care pot fi aplicate in viata de zi cu zi. Unii oameni se pot simti pregatiti sa o faca dupa o singura sedinta, in timp ce altii pot amana repetarea practicii pentru mai mult timp.
Desi este o practica intensa si controversata, respiratia holotropica are beneficii mari pentru cei care doresc sa o incerce. Deoarece a fost dezvoltata ca o modalitate de a face fata traumei, s-a dovedit utila ca forma de psihoterapie.
Tehnici de respiratie holotropica la domiciliu
Pentru incepatorii care decid sa incerce tehnica de respiratie holotropica, se recomanda sa inceapa cu sesiuni de grup. Cel mai bine este sa gasiti un practician instruit care sa ghideze sesiunea de respiratie holotropica. Daca o persoana doreste sa incerce aceste metode acasa, trebuie sa tina cont de faptul ca sunt mai intense decat cele meditative si trebuie sa fie constienta de posibilele consecinte.
Daca doriti sa practicati tehnica acasa, incepeti prin a cauta pe internet un videoclip instructiv adecvat care sa detalieze pasii. Alegeti un loc racoros si intunecat. Poti sa diminuezi lumina sau sa aprinzi lumanari pentru ca ochii tai sa se poata odihni in timpul practicii. Asezati un covor moale pe podea si faceti-va confortabil. Inchideti ochii, eliberati tensiunea musculara si faceti cateva respiratii adanci si relaxante si aceleasi expiratii lente.
Cand va simtiti pregatiti, respirati adanc pe nas. Fiti atenti la stomacul dumneavoastra. Priviti-l cum scade pe masura ce expirati. Incepeti treptat sa va intensificati respiratia. Pentru a va mentine concentrarea, va puteti repeta calm „inspira, expira”.
Tehnica respiratiei holotropice poate fi o optiune terapeutica viabila la domiciliu, dar, ca in cazul oricarei practici de alterare a mintii, trebuie consultat un profesionist calificat.
Urmati instructiunile instructorului in timp ce va ascultati propriile sentimente. Daca va simtiti rau, slabit sau ametit, opriti imediat practica, restabiliti-va respiratia si relaxati-va fara a face miscari bruste.
In concluzie!
Respiratia holotropica este o tehnica destul de controversata si ambigua. Fanii acestei practici vad in ea doar avantaje si oportunitati de autocunoastere si de vindecare spirituala. Adversarii, dimpotriva, o considera periculoasa pentru sanatate si chiar pentru viata umana.
Respiratia holotropica combina respiratia intensiva care permite practicantilor sa mearga dincolo de constiinta, ceea ce poate fi o modalitate suplimentara de a gasi raspunsuri la intrebarile care ii chinuie. Practica devine din ce in ce mai populara in randul celor care cauta sa exploreze procesul unic de autovindecare pentru a atinge o stare de plenitudine. Dar, ca orice alt instrument de autocunoastere, ea necesita o abordare serioasa si responsabila.
Va dorim mult succes!