România analizează posibilitatea de a contribui la eforturile internaționale pentru reluarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, însă nu a fost luată nicio decizie concretă privind trimiterea de militari sau echipamente. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a clarificat situația la Digi24, subliniind că țara noastră face parte dintr-un grup de state care caută soluții pentru deblocarea acestei rute vitale pentru economia mondială.
Clarificările ministrului: „Nu am spus că România va trimite militari acolo”
Ministrul Radu Miruță a ținut să precizeze că interpretările privind o trimitere iminentă de trupe sunt eronate. Oficialul a explicat că România a răspuns afirmativ invitației de a se implica, dar fără a stabili încă modalități specifice de acțiune.
„Eu nu am spus că România va trimite militari acolo, ci am spus care sunt posibilitățile de contribuție din partea României cu privire la declarația domnului președinte, care a menționat că România a decis să fie între țările care să contribuie la reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz”, a declarat ministrul Apărării.
De ce este importantă Strâmtoarea Ormuz
Implicarea României vine în contextul în care blocajele din această zonă afectează direct transportul de petrol și, implicit, economia globală. Ministrul a subliniat că România nu este parte a conflictului, ci doar a grupului care caută soluții de deblocare.
- Întreruperea traficului cu petrol influențează prețurile la nivel mondial.
- Un grup de țări, printre care și România, urmează să analizeze nevoile tehnice de pe teren.
- Până în prezent, nu a fost stabilit un plan de acțiune sau o listă de cerințe specifice.
Ce ar putea oferi Armata Română: Experiența din Marea Neagră
Deși nu există o decizie finală, Ministerul Apărării a evaluat deja resursele care ar putea fi utile într-o astfel de misiune internațională. Experiența recentă cu minele din Marea Neagră reprezintă un avantaj strategic.
„Am căpătat ceva experiență suplimentară față de cea pe care o aveam în zona de deminare, având în vedere ultimii ani cu minele din Marea Neagră din partea Federației Ruse”, a punctat Miruță. Printre resursele potențiale se numără:
- Ofițeri de stat major cu expertiză în planificare tehnică și militară.
- Scafandri militari de mare adâncime pentru acțiuni subacvatice.
- Capabilități de intelligence și parteneriate cu servicii de informații internaționale.
Întrebat direct dacă România ar putea trimite militari sau nave în acest moment, răspunsul ministrului a fost un „Nu” categoric, explicând că prioritățile Forțelor Navale rămân în apele teritoriale românești.
Prioritatea rămâne siguranța în Marea Neagră
Ministrul Apărării a explicat că navele de deminare ale României sunt esențiale aproape de casă. Asigurarea căilor de navigație în zona economică exclusivă a României este considerată o prioritate zero.
„Noi avem nave de deminare, dar există o preocupare și în Marea Neagră să asigurăm această cale liberă. Marea Neagră rămâne totuși o prioritate pentru Forțele Navale Române”, a declarat Radu Miruță.
Programul SAFE și industria națională de apărare
În cadrul aceleiași intervenții, ministrul a respins criticile privind gestionarea fondurilor pentru înzestrare. Acesta a explicat că o mare parte din bugetul alocat va merge către producția internă, nu doar către achiziții externe.
- Din cele 16 miliarde de euro ale programului, 9,53 miliarde sunt destinate înzestrării armatei.
- Aproximativ 70% din aceste fonduri sunt pentru achiziții cu condiții de localizare (producție în România).
- Un exemplu strategic este arma de asalt, care trebuie produsă pe teritoriul național pentru a nu depinde de furnizori externi în caz de conflict.
„Cine și-ar imagina că, tactic, Armata Română ar accepta ca un produs care este folosit de fiecare militar să depindă de venirea dintr-o altă țară?”, a concluzionat ministrul Radu Miruță.
Articolul %POSTLINK% apare prima dată în %BLOGLINK%.
Sursă comunicateinpresa.ro
