Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită doborârea avioanelor și dronelor Rusiei, dacă acestea încalcă spațiul aerian al țărilor UE și NATO. Regulile pentru piloți vor fi revizuite ca să le permită să doboare aeronave rusești.

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită doborârea avioanelor și dronelor rusești când acestea intră în spațiul aerian al țărilor UE și NATO.

Deși rezoluțiile Parlamentului European au caracter consultativ, aliații NATO iau măsuri clare de relaxare a regulilor pentru piloți, care să le permită să doboare aeronave rusești.

SUA și membrii europeni ai Alianței iau în considerare o abordare mai dură împotriva Moscovei, în urma unei serii de încălcări ale spațiului aerian și a unor comploturi de sabotaj în Europa.

Dronele și avioanele Rusiei pot fi doborâte dacă încalcă spațiul aerian al NATO și UE
Una dintre propunerile cheie este desfășurarea unor exerciții la scară largă la granița cu Rusia, în special în regiunile mai puțin protejate, potrivit unui raport al Financial Times.

Acest lucru semnalează disponibilitatea NATO de a răspunde rapid la orice amenințare.

Aliații discută, de asemenea, revizuirea regulilor de angajament pe flancul estic. În unele țări, piloții trebuie să aibă o confirmare vizuală a unei amenințări înainte de a deschide focul.

În altele, se analizează datele radar sau se evaluează amenințarea pe baza direcției și vitezei țintei.

Diferențele dintre protocoale creează riscuri pentru coerența în situațiile de criză. Prin urmare, NATO încearcă să unifice abordările de răspuns la luptă, în special în perioadele de creștere a tensiunilor.

La o întâlnire tensionată de la Moscova, ambasadorii Marii Britanii, Franței și Germaniei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la pătrunderea a trei avioane de vânătoare MiG-31 în spațiul aerian estonian.

Delegațiile au concluzionat că aceasta a fost o tactică deliberată autorizată de comandamentul rus și au avertizat că, dacă Rusia continuă astfel, se va lua măsura doborârii aeronavelor și dronelor rusești în spațiul NATO.

NATO și Rusia se află într-o „formă de război reciproc”

Un oficial NATO a declarat pentru Newsweek: „În ceea ce privește gama de activități hibride sau din zona gri pe care le-am văzut, inclusiv atacuri cibernetice, incursiuni cu drone sau tentative de sabotare a infrastructurii critice, NATO colaborează îndeaproape cu aliații pentru a lua măsurile adecvate să descurajăm și să apărăm. Acest lucru nu este nou și continuăm să ne adaptăm pe măsură ce situația evoluează.”

Tensiunile dintre NATO și Rusia se agravează pe măsură ce războiul din Ucraina continuă și există un risc tot mai mare al unui conflict direct între Rusia și NATO.

Ambele părți au caracterizat situația actuală drept „o formă de război reciproc”, deși nu a existat nicio astfel de declarație oficială nici din partea Rusiei, nici a NATO.

FT, citând patru oficiali NATO neidentificați, a declarat că aliații NATO discută un răspuns mai puternic la acțiunile din ce în ce mai provocatoare ale Rusiei, inclusiv relaxarea restricțiilor impuse piloților pentru a le permite să deschidă focul asupra aeronavelor rusești și desfășurarea de drone înarmate de-a lungul frontierei cu Rusia.

Membrii NATO din prima linie cu Rusia, cei mai vulnerabili

Aliații discută, de asemenea, revizuirea regulilor de angajament pe flancul estic. În unele țări, piloții trebuie să aibă o confirmare vizuală a unei amenințări înainte de a deschide focul.

În altele, se analizează datele radar sau se evaluează  amenințarea pe baza direcției și vitezei țintei.

Diferențele dintre protocoale creează riscuri pentru coerența în situațiile de criză. Prin urmare, NATO încearcă să unifice abordările de răspuns la luptă, în special în perioadele de creștere a tensiunilor.

La o întâlnire tensionată de la Moscova, ambasadorii Marii Britanii, Franței și Germaniei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la pătrunderea a trei avioane de vânătoare MiG-31 în spațiul aerian estonian.

Delegațiile au concluzionat că aceasta a fost o tactică deliberată autorizată de comandamentul rus și au avertizat că, dacă Rusia continuă astfel, se va lua măsura doborârii aeronavelor și dronelor rusești în spațiul NATO.

Un oficial NATO a declarat pentru presei: „În ceea ce privește gama de activități hibride sau din zona gri pe care le-am văzut, inclusiv atacuri cibernetice, incursiuni cu drone sau tentative de sabotare a infrastructurii critice, NATO colaborează îndeaproape cu aliații pentru a lua măsurile adecvate să descurajăm și să apărăm. Acest lucru nu este nou și continuăm să ne adaptăm pe măsură ce situația evoluează.”

Tensiunile dintre NATO și Rusia se agravează pe măsură ce războiul din Ucraina continuă și există un risc tot mai mare al unui conflict direct între Rusia și NATO.

Ambele părți au caracterizat situația actuală drept „o formă de război reciproc”, deși nu a existat nicio astfel de declarație oficială nici din partea Rusiei, nici a NATO.

FT, citând patru oficiali NATO neidentificați, a declarat că aliații NATO discută un răspuns mai puternic la acțiunile din ce în ce mai provocatoare ale Rusiei, inclusiv relaxarea restricțiilor impuse piloților pentru a le permite să deschidă focul asupra aeronavelor rusești și desfășurarea de drone înarmate de-a lungul frontierei cu Rusia.

Costul asimetric al mobilizării avioanelor de vânătoare pentru interceptarea dronelor este o preocupare constantă pentru alianță, care caută o soluție financiar sustenabilă.

Membrii NATO aflați în prima linie cu Rusia, susținuți de Franța și Marea Britanie, au inițiat discuțiile, care s-au extins ulterior la un grup mai mare în cadrul alianței formate din 32 de membri.

„Un exemplu al activității noastre în acest domeniu este Baltic Sentry, care a fost lansată ca răspuns la incidentele care au afectat infrastructura submarină critică din Marea Baltică”, a declarat oficialul NATO pentru Newsweek într-un comunicat.

„Ca răspuns la încălcările spațiului aerian de luna trecută, am lansat misiunea Eastern Sentry, care adaugă forță și flexibilitate poziției noastre de-a lungul Flancului estic și dincolo și încorporează tehnologii noi și inovatoare.”

Armata poloneză a doborât drone rusești la 10 septembrie, după ce a decolat cu avioane ca răspuns la ceea ce a numit o încălcare „fără precedent” a spațiului său aerian, în contextul în care forțele rusești au atacat vestul Ucrainei.

Aceasta a fost prima confruntare directă între avioanele NATO și dronele rusești.

„Aceasta este o campanie deliberată și țintită a zonei gri împotriva Europei. Iar Europa trebuie să răspundă”, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului European, care a adoptat rezoluția pentru doborârea avioanelor și dronelor Rusiei.

Donald Trump a declarat că Rusia și Ucraina vor începe în curând negocierile, numind războiul teribil. De asemenea, el a menționat că SUA și aliații NATO fac presiuni sporite pentru a ajunge la un acord privind Ucraina.

Președintele SUA a declarat că Washington și aliații NATO „intensifică presiunea” pentru a pune capăt războiului din Ucraina, după ce eforturile sale cu președintele rus Vladimir Putin nu au reușit să obțină un armistițiu

„Da, intensificăm presiunea”, a spus Trump în Biroul Oval în timpul unei întâlniri cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, când a fost întrebat dacă va intensifica eforturile pentru un acord.

„Întensificăm eforturile împreună. Intensificăm cu toții. NATO a fost grozav”, a adăugat el.

Trump a mediat săptămâna aceasta un acord de pace în Gaza între Israel și Hamas, dar a spus că războiul declanșat de invazia Rusiei în Ucraina din 2022 se dovedește mai greu de rezolvat.

asimetric al mobilizării avioanelor de vânătoare pentru interceptarea dronelor este o preocupare constantă pentru alianță, care caută o soluție financiar sustenabilă.

Membrii NATO aflați în prima linie cu Rusia, susținuți de Franța și Marea Britanie, au inițiat discuțiile, care s-au extins ulterior la un grup mai mare în cadrul alianței formate din 32 de membri.

„Un exemplu al activității noastre în acest domeniu este Baltic Sentry, care a fost lansată ca răspuns la incidentele care au afectat infrastructura submarină critică din Marea Baltică”, a declarat oficialul NATO pentru Newsweek într-un comunicat.

„Ca răspuns la încălcările spațiului aerian de luna trecută, am lansat misiunea Eastern Sentry, care adaugă forță și flexibilitate poziției noastre de-a lungul Flancului estic și dincolo și încorporează tehnologii noi și inovatoare.”

Armata poloneză a doborât drone rusești la 10 septembrie, după ce a decolat cu avioane ca răspuns la ceea ce a numit o încălcare „fără precedent” a spațiului său aerian, în contextul în care forțele rusești au atacat vestul Ucrainei.

Aceasta a fost prima confruntare directă între avioanele NATO și dronele rusești.

„Aceasta este o campanie deliberată și țintită a zonei gri împotriva Europei. Iar Europa trebuie să răspundă”, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului European, care a adoptat rezoluția pentru doborârea avioanelor și dronelor Rusiei.

Trump, decis să oprească și războiul Rusiei în Ucraina. SUA dețin „arme puternice”, care nu au fost trimimse încă la Kiev
Donald Trump a declarat că Rusia și Ucraina vor începe în curând negocierile, numind războiul teribil. De asemenea, el a menționat că SUA și aliații NATO fac presiuni sporite pentru a ajunge la un acord privind Ucraina.

Președintele SUA a declarat că Washington și aliații NATO „intensifică presiunea” pentru a pune capăt războiului din Ucraina, după ce eforturile sale cu președintele rus Vladimir Putin nu au reușit să obțină un armistițiu.

„Da, intensificăm presiunea”, a spus Trump în Biroul Oval în timpul unei întâlniri cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, când a fost întrebat dacă va intensifica eforturile pentru un acord.

„Întensificăm eforturile împreună. Intensificăm cu toții. NATO a fost grozav”, a adăugat el.

Trump a mediat săptămâna aceasta un acord de pace în Gaza între Israel și Hamas, dar a spus că războiul declanșat de invazia Rusiei în Ucraina din 2022 se dovedește mai greu de rezolvat.

Prognoza meteo, 10 octombrie termice vor fi în creștere față de zilele anterioare în cea mai mare parte a țării. În regiunile sudice, sud-vestice și estice, temperaturile se vor menține apropiate de valorile normale pentru această perioadă, anunță Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Cerul va fi variabil, cu înnorări în nord, centru, est și sud-est.

Prognoza meteo, 10 octombrie. Zi însorită în România 

Vor fi ploi slabe în Maramureș, Transilvania și Moldova, iar spre noapte și în Dobrogea, precum și local în estul Munteniei. La munte, mai ales în zonele înalte, se vor semnala precipitații mixte.

Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în zonele joase (40–55 km/h) și mai puternice pe crestele montane (60–80 km/h).

Maximele vor ajunge la 22 de grade

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 11 și 22 de grade, iar cele minime între 4 și 13 grade. Dimineața, local, se va forma ceață.

Temperaturile vor crește față de intervalul precedent, apropiindu-se de valorile normale pentru data din calendar. Cerul va fi variabil, cu înnorări și posibile ploi slabe în a doua parte a zilei. Vântul va sufla slab și moderat. Maximele se vor situa în jur de 20–21 de grade, iar minimele vor fi de 9–10 grade.

Prognoza meteo, 10 octombrie. Cum va fi vremea la final de săptămână

Vremea se va încălzi treptat în aproape toate regiunile țării. În nord, centru și est, cerul va fi temporar acoperit de nori și vor fi ploi slabe, în timp ce în restul teritoriului se va menține variabil, cu perioade de însorire. În zonele montane, precipitațiile vor fi mixte, mai ales la altitudini mari.

Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări izolate în sud-vest, nord-est și la munte. Temperaturile maxime vor urca până la 22 de grade Celsius, iar minimele se vor situa între 4 și 12 grade. Dimineața și noaptea, local, se va semnala ceață.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat în Parlamentul European că UE trebuie să dea un răspuns amplu la ameninţările războiului hibrid.

Incidentele recente cu drone şi alte încălcări ale spaţiului aerian arată că Europa se confruntă cu un război hibrid la care trebuie să răspundă cu măsuri ce depăşesc apărarea tradiţională, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs rostit în Parlamentul European, relatează news.ro, citând Reuters.

„Războiul dronelor”: Von der Leyen afirmă că UE trebuie să dea un răspuns amplu la războiul hibrid

„Nu este vorba de o hărţuire întâmplătoare”, a punctat Ursula von der Leyen în faţa eurodeputaţilor reuniţi la Strasbourg.

„Este o campanie coerentă şi tot mai intensă menită să destabilizeze cetăţenii noştri, să ne testeze hotărârea, să divizeze Uniunea şi să slăbească sprijinul nostru pentru Ucraina. Şi este timpul să îi spunem pe nume. Este vorba de un război hibrid”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene.

Ursula nu a menţionat explicit că Rusia este responsabilă pentru toate incidentele, dar a spus că este clar că scopul Rusiei este de a „sădi diviziunea” în Europa.

Oficialii europeni au atribuit deja unele dintre incidentele recente Moscovei.

„Combaterea războiului hibrid al Rusiei nu ţine doar de apărarea tradiţională”, a spus Ursula.

„Este nevoie de o nouă mentalitate din partea tuturor. Putem fie să ne ferim şi să privim cum ameninţările ruseşti se intensifică, fie să le facem faţă prin unitate, descurajare şi fermitate”, a subliniat ea.

Președintele american Donald Trump a anunțat un progres istoric în negocierile privind sfârșitul războiului din Gaza. Israel și Hamas au semnat prima fază a acordului în 20 de puncte propus de președintele SUA, toți ostaticii isralieni urmând a fi eliberați.

La 29 septembrie, Donald Trump a dezvăluit o propunere de acord în 20 de puncte pentru sfârșitul războiului Israelului împotriva organizației teroriste Hamas în Fâșia Gaza.

Acordul include în primul rând eliberarea tuturor captivilor israelieni vii, dar și pe cei morți, care au fost capturați în timpul acțiunii teroriste a Hamas și Jihadul Islamic de la 7 octombrie 2023.

Estimările israeliene sugerează că 48 de ostatici sunt încă în Gaza, dintre care 20 sunt încă în viață, iar doi ar fi în stare critică. Se crede că 26 de ostatici au fost uciși, iar rămășițele lor sunt încă păstrate în Gaza.

Trump a obținut o victorie istorică: Sfârșitul războiului în Gaza și eliberarea tuturor ostaticilor israelieni

Hamas a fost de acord cu prima etapă a planului lui Trump care prevede un armistițiu, eliberarea tuturor ostaticilor israelieni, în schimbul unor prizonieri palestinieni.

Următoarele etape, care includ dezarmarea Hamas și reconstrucția Gazei printr-un consiliu format din personalități internaționale, inclusiv fostul premier britanic Tony Blair, urmează să mai fie negociate.

Negociatorii care au reușit această primă victorie s-au întâlnit în orașul Sharm el-Sheikh din Egipt, unde oficiali americani, turci, qatarezi, egipteni și israelieni au lucrat pentru a finaliza un acord între Israel și gruparea palestiniană Hamas care a guvernat Gaza.

Momentul în care Trump află vestea cea mare despre armistițiul din Gaza

La o întâlnire cu reporterii pentru dezbateri privind mișcarea politică de stânga Antifa de la Casa Albă, Trump a întrerupt discuțiile spunând: „Pace pentru Orientul Mijlociu, această expresie frumoasă, și sperăm că se va împlini, dar este foarte aproape, iar ei se descurcă foarte bine.”

Fotograful Associated Press, Evan Vucci, a surprins o fotografie a momentului în care secretarul de stat Marco Rubio îi dă un bilet președintelui Trump miercuri.

Biletul suna astfel: „Foarte aproape. Avem nevoie să aprobi în curând o postare de pe Truth Social, astfel încât să poți tu anunța mai întâi acordul.”

După ce a primit biletul, Trump s-a uitat înapoi la Rubio și a dat din cap.

Rubio s-a ridicat apoi de pe scaun și s-a dus la președinte pentru a-i șopti ceva la ureche.

„Tocmai am primit un bilet de la secretarul de stat în care îmi spune că suntem foarte aproape de o înțelegere în Orientul Mijlociu și că vor avea nevoie de mine destul de repede”, a spus Trump la câteva momente după ce a primit vești de la Rubio.

Avem o echipă grozavă acolo, negociatori grozavi”, a adăugat președintele, „și, din păcate, sunt și ei negociatori grozavi de cealaltă parte.”

Trump: „Merit Premiul Nobel pentru Pace, dar vor găsi vreun motiv să nu mi-l dea”
Președintele american Donald Trump a anunțat apoi marea sa victorie.

„Sunt foarte mândru să anunț că atât Israelul, cât și Hamas au semnat prima etapă a planului nostru de pace. Aceasta înseamnă că toți ostaticii vor fi eliberați foarte curând, iar Israelul își va retrage forțele pe linia convenită, ca prim pas către o pace puternică, stabilă și durabilă”, a scris Trump pe Truth Social.

„Toate părțile vor fi tratate în mod echitabil! Aceasta este o zi importantă pentru lumea arabă și musulmană, pentru Israel, pentru toate națiunile înconjurătoare și pentru Statele Unite ale Americii. Le mulțumim mediatorilor din Qatar, Egipt și Turcia care au lucrat cu noi pentru a face posibil acest eveniment istoric și fără precedent. Binecuvântați sunt cei care fac pace!”

Trump a fost reprezentat în discuții de trimisul său special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și de ginerele său, Jared Kushner.

Liderul Hamas din Gaza, Khalil Al-Hayya, s-a întâlnit cu șeful serviciilor secrete egiptene pentru a pune la punct un „acord istoric” cu Gaza, a declarat o sursă la curent cu discuțiile joi dimineață.

„Negocierile merg foarte bine”, a subliniat Trump, lăudând echipa de negociatori din orașul turistic Sharm el-Sheikh din Egipt, de la Marea Roșie.

Când a fost întrebat dacă crede că va câștiga Premiul Nobel pentru Pace, Trump a răspuns: „Adică, uite, am ajuns la o înțelegere – Marco poate spune – am rezolvat șapte războaie. Suntem aproape de a rezolva un al optulea și cred că vom ajunge să rezolvăm situația cu Rusia… Deci nu cred că cineva în istorie a rezolvat atât de multe, dar poate vor găsi un motiv să nu mi-l dea.”

Trump va fi prezent la eliberarea ostaticilor israelieni
O sursă palestiniană a declarat pentru rețeaua qatareză „Al-Araby Al-Jadeed” că „negocierile de la Sharm el-Sheikh, Egipt, au continuat pentru a finaliza ultimele formulări înainte de anunțarea acordului”.

Potrivit sursei, „Punctele rămase în negocierile privind Gaza au fost rezolvate”.

Cinci puncte de trecere vor fi deschise imediat pentru ca ajutorul umanitar să intre în Gaza și există modificări la harta de retragere a Israelului din Fâșia Gaza.

Acordul prevede predarea a 20 de ostatici israelieni vii într-o singură fază – în prima etapă de implementare”.

Întrebat dacă această călătorie în Orientul Mijlociu înseamnă să meargă în Egipt și Israel și dacă se gândește să viziteze Gaza pentru a vedea cum stau lucrurile pe teren, Trump a răspuns: „Aș face-o, da. Aș face-o. S-ar putea să fac asta. S-ar putea să fac asta. Nu ne-am hotărât exact. Cel mai probabil voi merge în Egipt.”

„Probabil voi merge înainte ca ostaticii să fie eliberați sau la scurt timp după aceea, cam la scurt timp după aceea”, a adăugat el.

Casa Albă a declarat că președintele american Donald Trump „va fi supus unor examinări de rutină vineri și ia în considerare o călătorie în Orientul Mijlociu la scurt timp după aceea”.

Europa trăiește o nouă eră de incertitudine, marcată de atacuri cibernetice, incursiuni ale dronelor și tensiuni crescânde cu Rusia. În timp ce liderii europeni avertizează că „nu mai suntem în pace”, Statele Unite par tot mai deconectate de realitatea de pe continent.

Criza de securitate din Europa se adâncește tot mai mult pe fondul slăbirii încrederii în garanțiile americane oferite NATO, după ce Rusia lui Vladimir Putin pare că testează tot mai mult limitele Alianței, se arată întrr-o analiză CNN.

Europa se teme că a intrat deja în război cu Rusia, dar America pare să nu vadă pericolul
„Nu suntem în război, dar nici nu mai suntem în pace.” Declarația cancelarului german Friedrich Merz, rostită luna trecută, reflectă temerile tot mai mari ale Europei în fața incursiunilor militare, cibernetice și maritime atribuite Rusiei.

După aproape opt decenii de stabilitate, bătrânul continet se confruntă din nou cu o „zonă gri” – un spațiu între război și pace, în care amenințările hibride, sabotajele și atacurile informatice înlocuiesc conflictul deschis.

Fostul secretar general al NATO, George Robertson, avertizează că infrastructura civilă a Europei este complet nepregătită pentru acest tip de agresiune.

„Ne putem imagina că este doar o coincidență că sabotajul are loc în toată Europa? Va fi prea târziu dacă se vor stinge luminile”, a spus el, sugerând că atacurile asupra sistemelor energetice și de comunicații ar putea deveni o realitate.

Seria recentă de încălcări ale spațiului aerian NATO – inclusiv drone suspectate a fi rusești deasupra Poloniei, Danemarcei, Norvegiei și Germaniei – a expus vulnerabilitatea Europei.

Aeroporturi precum cele din Copenhaga, Oslo și München au fost închise temporar din cauza acestor incidente, iar Polonia a invocat articolul 4 al Tratatului NATO pentru consultări de urgență.

Citește și: Dmitri Medvedev amenință Europa: „Riscul unui război nuclear „accidental” este absolut real”

În același timp, crește îngrijorarea față de „flota fantomă” a Rusiei, o rețea de nave și tancuri vechi folosite, potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington, pentru operațiuni subacvatice de sabotaj asupra cablurilor și infrastructurii critice.

„Nu o voi mai face”, a spus el zâmbind, respingând ideea că dronele rusești ar putea ajunge până în Germania sau Franța.

Totuși, fostul președinte Dmitri Medvedev a transmis un mesaj amenințător: „Europenii trebuie să simtă pericolul războiului pe propria piele. Să se teamă și să tremure ca animalele dintr-o turmă condusă la abator.”

Europa e în alertă

Experții susțin că Rusia încearcă să verifice cât de departe poate merge fără a declanșa o reacție militară din partea NATO.

„Rusia crește treptat temperatura, ca o broască într-o oală care nu își dă seama că fierbe. Testează limitele angajamentului țărilor NATO”, explică Kirsten Fontenrose, expert în securitate la Red Six Solutions.

Potrivit Kristinei Berzina, analistă la German Marshall Fund, obiectivul Moscovei este dublu: „Să testeze cât de protejată este Europa și cât de dispuse sunt Statele Unite să o susțină.”

Această strategie de „război din zona gri” urmărește să slăbească determinarea politică a Occidentului, influențând opinia publică și reducând sprijinul pentru Ucraina.

Liderii europeni au început să reacționeze. Franța și Marea Britanie au trimis avioane de luptă pentru misiuni de patrulare, iar țările de pe flancul estic al NATO au început să discute despre crearea unui „zid de drone” împotriva vehiculelor aeriene rusești.

Totuși, experții avertizează că Europa este încă departe de a fi pregătită. „Faptul că Polonia folosește avioane F-35 pentru a doborî drone rusești foarte ieftine arată nevoia urgentă de a dezvolta o tehnologie mai eficientă și mai ieftină”, a explicat Majda Ruge, analist la Consiliul European pentru Relații Externe.

Reacția ambiguă a Americii

În timp ce Europa se mobilizează, Statele Unite par preocupate de propriile crize interne. Președintele Donald Trump a tratat incidentele din Europa ca pe o „greșeală minoră”, afirmând ulterior că NATO ar trebui „să doboare avioanele rusești doar dacă este necesar”.

Această ambiguitate, spun analiștii, riscă să fie interpretată de Rusia ca un semn de slăbiciune. „Trump adoră incertitudinea ca instrument de guvernare, dar în acest context ea poate fi periculoasă”, avertizează Berzina.

Fostul lider NATO, George Robertson, susține că Europa trebuie să își construiască o reziliență internă împotriva războiului hibrid. „Apărarea nu mai este doar treaba armatei. Toată lumea trebuie să știe ce are de făcut în caz de urgență”, a spus el.

Nicholas Dungan, directorul CogitoPraxis, a adăugat că „adevărata securitate nu este doar militară, ci depinde de cooperarea între stat, industrie și societate”.

În fața unei Rusii tot mai agresive și a unei Americi tot mai imprevizibile, Europa pare prinsă între trecutul său de pace și un viitor care miroase tot mai mult a război.

Rusia va formula un răspuns adecvat la planurile anunțate de Uniunea Europeană de a restricționa deplasările diplomaților ruși în cadrul blocului comunitar, relatează Reuters.

Rusia amenință că va riposta după ultimele planuri ale UE: „Europenii își reînnoiesc abilitățile de a ridica noi ziduri de separare”
Statele Uniunii Europene se îndreaptă spre un acord pentru a restricționa circulația diplomaților ruși în cadrul UE, dar nu s-a ajuns încă la un acord formal, au declarat marți diplomații UE pentru Reuters.

Măsura, propusă de serviciul diplomatic al blocului, ar obliga diplomații ruși staționați într-un stat membru al UE să notifice un alt stat membru dacă doresc să călătorească acolo. Acest lucru ar oferi guvernelor posibilitatea de a le interzice intrarea.

„Bineînțeles că va exista un răspuns”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov întrebat de planurile UE.

„Serviciul nostru diplomatic va formula propuneri, iar acestea vor fi puse în aplicare”, a declarat el, adăugând că „din păcate, europenii își reînnoiesc activ abilitățile de a ridica noi ziduri de separare”.

O propunere a Cehiei

Inițiativa, susținută de Republica Cehă, face parte dintr-un nou set de sancțiuni elaborate de Bruxelles ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Agențiile de informații ale UE afirmă că spionii ruși, care se dau drept diplomați, deseori conduc operațiuni sau active în afara țărilor gazdă, pentru a evita mai bine supravegherea contra-spionajului.

„Ei sunt detașați într-un loc, dar lucrează în altul”, a declarat un diplomat senior al UE, citând rapoarte ale serviciilor de informații. „Serviciile de informații ale țării gazdă știu ce fac aceștia, dar, dacă trec granița, poate fi mai dificil pentru acea țară să îi țină sub observație”, a explicat el.

Guvernul ceh a făcut lobby pentru restricții încă din luna mai a anului trecut. Praga a interzis accesul unui număr de diplomați ruși suspectați de sprijinirea activităților de informații. Cu toate acestea, sute de diplomați sunt încă acreditați în Austria vecină și de acolo pot trece legal granița în Republica Cehă.

Agenții Moscovei sunt suspectați de mai multe atacuri în statele NATO – de la incendii și atacuri cibernetice la sabotarea infrastructurii și incursiuni cu drone – în ceea ce serviciile de securitate din UE spun că este o campanie coordonată de destabilizare a aliaților europeni ai Kievului.

Conform informațiilor oficiale extrem de limitate de la Pentagon, racheta de căutare Tomahawk Block Va se pare că vor fi opțiunea pentru Ucraina. Acestea funcționează în mai multe moduri și aleg independent între ținte.

Marina SUA a aprobat achiziționarea a 837 de noi capete de localizare pentru rachetele de croazieră Maritime Strike Tomahawk, care acum va deveni și mai inteligentă.

Rachetele de căutare Tomahawk Block Va se pare că vor fi opțiunea pentru Ucraina. Acestea funcționează în mai multe moduri, aleg independent între ținte și poate fi reorientată în aer.

În aprobările publicate recent, Marina SUA a autorizat achiziționarea a 837 de capete de rachetă autoghidare pentru racheta Maritime Strike Tomahawk (MST) de la Raytheon.

Rachetele Tomahawk pentru Ucraina își aleg singure țintele
Această rachetă de croazieră este cunoscută și sub numele de Tomahawk Block Va, care este o versiune antinavă a Tomahawk Block V.

Tomahawk Block V urmează să înlocuiască toate celelalte versiuni din arsenalul SUA, iar înlocuirea în masă a început în 2021.

Pentru a ataca ținte navale, Tomahawk Block Va este echipată cu un nou sistem modern de ghidare și un sistem combinat de căutare activ-pasiv.

De la raza sa maximă de acțiune (1.600 km în versiunea Block V), Tomahawk poate zbura spre țintă timp de până la 1,5 ore.

În acest timp, prioritățile se pot schimba, ținta poate părăsi zona de atac, poate fi lovită mai devreme sau pur și simplu își poate schimba semnificativ locația.

Noul echipament cu care este dotată racheta îmbunătățește semnificativ capacitățile de luptă ale Tomahawk-ului, putând distinge independent între ținte. În plus, poate fi reorientată în aer.

Defense Express adaugă că există informații conform cărora versiunea Block Va a Tomahawk și-a redus semnificativ raza de acțiune (conform unor informații, până la 700 km), din cauza reducerii volumului de combustibil prin instalarea de noi sisteme de ghidare volumetrică.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a că calculat că varianta Tomahawk cu rază extinsă de acțiune ar putea fi utilizată până la aproximativ 2.500 de kilometri, ceea ce ar plasa în raza de acțiune cel puțin 1.945 de ținte militare rusești, dacă va fi dată Ucrainei.

O variantă cu rază mai scurtă de acțiune, care ar putea zbura 1.600 de kilometri, ar atinge1.655 de ținte.

Cu cât se scurtează raza de acțiune, cu atât scade numărul de ținte ce pot fi atinse în Rusia.

Lansatoarele terestre ale rachetelor Tomahawk fac diferența pe front

Chiar și așa, cu raza scurtată, sunt o opțiune foarte bună pentru Ucraina, dacă acestea vor fi rachetele Tomahawk ce vor fi transferate Ucrainei.

Pe lângă achiziționarea de noi sisteme de căutare pentru modernizarea Tomahawk la standardul Block Va, raportul precizează și extinderea platformelor de lansare Tomahawk pentru Corpul și Armata Pușcașilor Marini al SUA.

Însă, Corpul Pușcașilor Marini al SUA anunțase că va abandona dezvoltarea lansatoarelor sale fără pilot pentru rachetele Tomahawk – Long Range Fires (LRF) – în anul fiscal 2026, care a început la 1 octombrie.

În acest caz, toate dezvoltările și stocurile acestor rachete vor fi transferate Armatei SUA.

Din acest motiv, menționarea pușcașilor marini, care continuă să lucreze la proiectul LRF, în aviz pare ciudată.

Apariția sa poate fi explicată prin faptul că pușcașii marini nu au abandonat complet lansatoarele, de unde analiștii militari consideră că aceștia pregătesc lotul de rachete Tomahawk pentru Ucraina.

Și lansatoarele LRF sunt considerate o opțiune pentru transferul rachetelor Tomahawk către Ucraina, deoarece, de fapt, SUA nu au nevoie de ele acum.

Această opțiune, cu lansatoare terestre a rachetelor Tomahawk cu rază mai mică de acțiune, ar fi cea mai bună, deoarece LRF-urile sunt mobile, mici și fără echipaj uman.

Raza de acțiune a rachetelor ar fi în funcție de locul amplasării lansatoarelor și ar putea atinge ținte mai adânc pe teritoriul Rusiei.

De menționat, și rachetele Storm Shadow date de Marea Britanie au raza ajustată la 500 de kilometri.

Curtea Constituţională a României (CCR) reia, miercuri, analiza proiectelor de lege pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, în pachetul doi de măsuri pentru reducerea deficitului, după ce la şedinţa din 24 septembrie, a amânat o decizie în privinţa a patru dintre proiectele Guvernului, atacate de partidele din Opoziţie şi a proiectului din acelaşi pachet, privind reforma pensiilor magistraţilor, contestat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe ordinea de zi a CCR de miercuri se află Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care aduce modificări substanţiale condiţiilor de pensionare pentru magistraţi, obiecţia fiind formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraților crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remunerație netă. Reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.

Potrivit surselor, Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistraților până pe 14 sau 16 octombrie, deoarece pe 10 octombrie este şedinţa ECOFIN.

În cadrul acesteia, miniștrii de finanțe europeni vor analiza măsurile de reducere a deficitului bugetar adoptate de România și ar putea discuta inclusiv despre suspendarea fondurilor europene.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat încă de pe 27 august că verdictul CCR pe tema pensiilor magistraților ar putea decide viitorul actualului Guvern.

„Dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor va cădea la Curtea Constituţională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”, a spus premierul.

Respingerea legii ar crea un impact dublu, atât pe plan intern, cât și extern

În plan intern, Guvernul lui Ilie Bolojan ar fi serios pus sub semnul întrebării, mai ales după declarațiile premierului privind legitimitatea executivului. În plan extern, România ar putea intra în conflict cu partenerii europeni, în contextul în care reforma pensiilor speciale este un jalon esențial din PNRR.

O eventuală decizie negativă a CCR ar putea să cântărească greu în reuniunea ECOFIN din 10 octombrie, unde va fi analizată situația finanțelor publice și ar putea fi discutată chiar suspendarea unor fonduri europene.

Așadar, chiar dacă este amânată, decizia CCR privind pensiile magistraților rămâne una dintre cele mai importante hotărâri din ultima perioadă. Ea poate influența nu doar stabilitatea Guvernului și a coaliției de guvernare, ci și relația României cu Uniunea Europeană, în contextul presiunilor de a reduce deficitul și de a respecta jaloanele din PNRR.

De asemenea, CCR va analiza Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum şi a dispoziţiilor art.I pct. 5 şi 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) şi art.V alin.(1) şi (2) din lege, obiecţie formulată de un număr de 28 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor şi, respectiv, de un număr de 51 de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor, Partidului Oamenilor Tineri şi S.O.S. România şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de un număr de 28 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor şi, respectiv, de un număr de 73 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar S.O.S. România şi al Grupului parlamentar Oamenilor Tineri.

În 24 septembrie, CCR a amânat o decizie privind Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei şi pe obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, pe Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi cea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, depuse de Opoziţie.

Au fost, în schimb, respinse obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome.

Mare parte din țară se află sub avertizări de ploi abundente, vijelii și ninsori viscolite la munte, cel puțin până miercuri seară. Cea mai severă vreme, cauzată de ciclonul Barbara, a fost prognozată pentru București și cinci județe, care sunt sub atenționare cod roșu până la ora 15.

08:38
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a convocat, miercuri, de la ora 16:30, a Comandamentului Energetic, având în vedere prognozele meteo anunțate pentru aceste zile, cu răcire semnificativă a vremii și Cod roșu pentru județe din sudul țării, potrivit Agerpres. Ivan va susține, de la ora 17:30, declarații de presă.

08:35
Peste 10.000 de persoane din mai multe localități ale județului Prahova nu au electricitate, miercuri dimineață, din cauza problemelor cauzate de codul portocaliu de ploi abundente, potrivit Agerpres.

Conform unei situații întocmite de Distribuție Energie Electrică România, Sucursala Ploiești, zonele afectate de întreruperile în furnizarea de electricitate sunt Drăgănești, Fântânele, Trăisteni, Vărbilău, Aluniș, Bertea și Ștefești.

08:14
În București a plouat cât într-o lună întreagă
În decurs de 20 de ore, începând de marţi dimineaţă, ca urmare a precipitaţiilor abundente, în Bucureşti, s-a cumulat peste 96 % din cantitatea medie de precipitaţii aferentă lunii octombrie, iar debitul maxim care a tranzitat sistemul de canalizare este comparabil cu cel al Prutului, potrivit Apa Nova.

08:14
Situația din Gara de Nord
În Gara de Nord din București nu sunt înregistrate întârzieri pentru trenurile programate să plece în următoarele zeci de minute.

La sosiri, trenul de la Satu Mare are cea mai mare întârziere, de 2 ore, urmat de un tren care vine de la Craiova și unul de la Arad, amândouă cu 30 de minute întârziere și o garnitură care vine de la Constanța, cu 10 minute de întârziere.

08:11
Mașină luată de viitură în județul Constanța
O mașină a fost luată de viitură între localitățile Țepeș Vodă și Nicolae Bălcescu, județul Constanța, vizat de cod roșu de ploi abundente. Potrivit ISU Constanța, o persoană a rămas blocată pe capota autoturismului.

„Intervin Detașamentul Medgidia cu o autospecială de stingere incendii cu apă și spumă și un echipaj SMURD B2, la fața locului fiind trimisă și o barcă pneumatică”, a informat Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Dobrogea al județului Constanța.

07:58
Traficul aerian pe aeroportul Otopeni se desfășoară normal, potrivit programului de zbor de pe site.

07:46
Șeful DSU: Situații grave nu au fost
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a declarat miercuri dimineața, la Antena 3 CNN, că nu s-au înregistrat evenimente grave pe timpul nopții.

„Situații grave nu au fost, însă am avut efecte înregistrate în 16 județe – Argeș, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Călărași, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Olt, Prahova, Teleorman, Tulcea și Vâlcea – și, bineînțeles, municipiul București”, a declarat Arafat.

Arafat a precizat există localități fără energie electrică și că oamenii fac în continuare apelurile la 112.

„Avem o localitate din județul Vrancea, cu aproximativ 200 de locuitori, care este fără curent electric – se lucrează pentru remedierea situației. De asemenea, în județul Vaslui, într-o localitate cu 900 de locuitori, alimentarea cu energie a fost deja restabilită”, a precizat Arafat.

Șeful DSU a mai adăugat că, în acest moment, nu există motive pentru prelungirea suspendării cursurilor în municipiul București și județele vizate de codul roșu de ploi abundente.

07:13
Copac și roci, pe mașini în mers
Potrivit celui mai nou bilanț al IGSU, 42 de localități din 16 județe și municipiul București au fost afectate de vremea rea.

Forțele de intervenție au acționat pentru evacuarea apei din 8 case, 2 anexe gospodărești, 38 curți, 9 imobile inundate, îndepărtarea unor elemente de construcție de la 6 imobile și degajarea a 46 copaci și a unui stâlp de electricitate, fiind avariate 24 autovehicule, conform IGSU.

Efecte semnificative au fost înregistrate în Capitală și județul Caraș-Severin.

În municipiul București, în sectorul 4, un arbore s-a prăbușit pe un autoturism aflat în deplasare. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, potrivit IGSU.

În județul Caraș-Severin, în loc. Armeniș, pe DN 6, mai multe roci s-au desprins de pe versanți și au lovit un autoturism aflat în deplasare. Nici în acest caz nu au fost înregistrate victime. Traficul rutier s-a desfășurat alternativ pe un sens de circulație.

07:09
Până la ora 3.30, autoritățile au desfășurat numeroase intervenții pentru gestionarea efectelor fenomenele meteorologice nefavorabile.

În cele 30 de localități din 14 județe – Argeș, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Călărași, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ilfov, Ialomița, Prahova, Teleorman, Tulcea – și în municipiul București, s-a acționat pentru evacuarea apei din 12 imobile (7 case, 3 subsoluri de bloc, 2 instituții publice), precum și din 2 anexe gospodorești și 25 de curți.

De asemenea, s-au intervenit pentru îndepărtarea elementelor de construcție de la 6 imobile, degajarea a 35 de copaci și a unui stâlp de electricitate, care au avariat 22 de autovehicule.

În localitatea Otopeni, județul Ilfov, un copac s-a prăbușit pe Drumul Național 1, blocând circulația în sensul către Ploiești, iar echipele ISU București-Ilfov au intervenit pentru degajarea lui.

Din cauza vântului puternic, manevrele din porturile din județul Constanța au fost suspendate temporar. În plus, traficul a fost restricționat în mai multe zone pentru siguranța tuturor.

Școli și grădinițe închise din cauza vremii

Municipiul București și județele Constanța, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Ilfov se află până la ora 15 sub un cod roșu de ploi torențiale și abundente. Ca urmare a avertizării date de meteorologi, autoritățile au decis să închidă școlile și grădinițele în Capitală și cele cinci județe. De asemenea, cursurile se desfășoară fără prezență fizică la Universitatea București, SNSPA, Politehnică și la Universitatea de Medicină și Farmacie din București.