La expoziția AUSA 2025 din SUA, Oshkosh Defense a introdus o familie de lansatoare autopropulsate FMAV pentru o gamă largă de arme cu rachete, inclusiv rachete de croazieră Tomahawk.

Familia de lansatoare autopropulsate FMAV include mai multe variante, dintre care cea mai importantă pentru Ucraina ar fi X-MAV (Extreme Multi-mission Autonomous Vehicle).

X-MAV este un lansator pentru rachete de croazieră și poate lansa simultan patru rachete Tomahawk. 

Sistemul este mai mobil, mai ușor de reîncărcat și de operat datorită dimensiunilor mai mici decât alte variante.

Rachetele de croazieră Tomahawk, acum pot fi lansate de pe sisteme terestre

Vehiculul de luptă X-MAV este construit pe un șasiu 5×5. În arsenalul Oshkosh există un singur astfel de șasiu – HEMTT (Heavy Expanded Mobility Tactical Truck), care stă la baza altor produse ale companiei: LVSR (Logistics Vehicle System Replacement) și Palletized Load System (PLS).

X-MAV este echipat cu o cabină blindată cu două locuri și un lansator ridicat hidraulic, conceput pentru a găzdui patru module de lansare a rachetelor de croazieră. Lansarea în acest sistem se efectuează în unghi, potrivit Militarnyi.

Acest design este în contrast puternic cu sistemul Typhon – Sistemul Strategic de Foc la Rază Medie (SMRF) de la Lockheed
Martin.

Produsul Lockheed folosește, de asemenea, șasiul HEMTT, dar lansatorul este proiectat ca un container ISO lung de 12 metri care găzduiește patru lansatoare Mark 41. În Typhon, lansatoarele sunt ridicate hidraulic din container într-o poziție verticală.

Avantajul X-MAV constă în compactitatea sa: are dimensiuni semnificativ mai mici, greutate, mobilitate mai bună și este mai ușor de camuflat datorită dimensiunilor sale relativ mici.

Demonstrația publică a acestui sistem deschide o altă opțiune realistă pentru Ucraina de a pune în funcțiune rachete de croazieră Tomahawk, care nu aveau lansatoare terestre.

Anterior, când doar sistemul Typhon era luat în considerare pentru serviciu, probabilitatea transferului acestor sisteme era scăzută, deoarece sunt puține la număr și un nou lansator terestru ar trebui dezvoltat sau certificat.

În schimb, disponibilitatea unei soluții standard, ca X-MAV, înseamnă că există o platformă alternativă care ar putea fi integrată și pusă în funcțiune în Ucraina mai rapid.

La 17 octombrie, Trump va decide dacă dă Ucrainei rachetele Tomahawk. Putin, furios
Președintele american Donald Trump l-ar putea primi pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, săptămâna aceasta, vineri, 17 octombrie.

În ultimele zile, Volodimir Zelenski și Donald Trump au avut două conversații telefonice, care au vizat, printre altele, furnizarea de rachete de croazieră americane Tomahawk către Ucraina.

Președintele SUA, Donald Trump, intenționează să discute cu Putin despre posibilul transfer al rachetelor de croazieră Tomahawk către Ucraina.

El a adăugat că intenționează să-l întrebe pe Putin ce părere are despre primirea acestor rachete de către Ucraina, care ar fi îndreptate spre teritoriul rusesc.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a transmis răspunsul liderului de la Kremlin, anume că lansarea rachetelor Tomahawk ar necesita implicarea personalului american, așadar o posibilă livrare a unor astfel de rachete către Kiev ar putea avea „consecințe foarte grave”.

„Manevrarea unor astfel de rachete sofisticate ar necesita inevitabil implicarea specialiștilor americani. Acesta este un fapt evident”, a spus Peskov.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a asigurat pe președintele Trump, într-o convorbire telefonică la 13 octombrie, că Kievul va folosi rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune doar împotriva țintelor militare rusești.

Președintele american Donald Trump a declarat duminică că ar putea furniza rachete Tomahawk, care ar putea fi folosite de Kiev, dacă președintele rus Vladimir Putin nu pune capăt războiului din Ucraina, informează Reuters.

Trump le-a declarat reporterilor la bordul aeronavei Air Force One, în timp ce zbura spre Israel, că el și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au discutat despre solicitarea lui omologul său ucrainean de a primi armament, inclusiv cu rază lungă de acțiune. Cei doi lideri au vorbit telefonic sâmbătă și duminică.

Rachetele Tomahawk au o rază de acțiune de 2.500 km, suficient de mare pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei, inclusiv la Moscova.

Kremlinul a avertizat împotriva oricărei furnizări de rachete Tomahawk către Ucraina, iar Trump a declarat duminică că acestea ar reprezenta „un nou pas de agresiune” dacă ar fi introduse în război.

„Vor ei să aibă rachete Tomahawk îndreptate în direcția lor?”
Statele Unite nu ar vinde rachete direct Ucrainei, ci le-ar furniza NATO, care le poate oferi apoi ucrainenilor, a spus Trump. „Da, s-ar putea să-i spun (lui Putin, n.r.) că, dacă războiul nu se rezolvă, am putea foarte bine s-o facem”, a spus el. „Poate că nu, dar s-ar putea s-o facem… Vor ei să aibă rachete Tomahawk îndreptate în direcția lor? Nu cred.”

Zelenski a declarat anterior că Ucraina va folosi rachete Tomahawk doar în scopuri militare și nu va ataca civili din Rusia, în cazul în care SUA le-ar furniza.

„Nu le-am atacat niciodată civilii. Aceasta este marea diferență dintre Ucraina și Rusia”, a declarat liderul ucrainean la emisiunea „Sunday Briefing” de la Fox News. „De aceea, dacă vorbim despre (rachete) cu rază lungă de acțiune, vorbim doar despre obiective militare.”

Declarațiile lui Zelenski, înregistrate sâmbătă, au fost difuzate duminică, după a doua sa discuție în tot atâtea zile cu președintele american Donald Trump. Liderul ucrainean a declarat că încă se discută posibilitatea ca Washingtonul să furnizeze rachete cu rază lungă de acțiune Kievului.

Trump a declarat săptămâna trecută că, înainte de a accepta să furnizeze rachete Tomahawk, vrea să știe cum le va folosi Ucraina, deoarece nu dorește să escaladeze războiul dintre Rusia și Ucraina. Zelenski a spus că încă lucrează să-l convingă pe Trump să aprobe un acord privind rachetele.

Presiune pe Moscova

„Contăm pe astfel de decizii, dar vom vedea ” , a spus Zelenski.

Putin a declarat la începutul acestei luni că este imposibil să se utilizeze rachete Tomahawk fără participarea directă a personalului militar american și, prin urmare, orice furnizare de astfel de rachete către Ucraina ar declanșa o „nouă etapă calitativă de escaladare”.

Totuși, Zelenski, într-un discurs susținut duminică seara în Ucraina, a declarat că vede îngrijorările Rusiei ca un motiv pentru a merge mai departe.

„Vedem și auzim că Rusia se teme că americanii ne-ar putea da rachete Tomahawk — că acest tip de presiune ar putea funcționa pentru pace”, a spus Zelenski.

Președintele SUA, Donald Trump, a ajuns în Israel, unde va primi cea mai înaltă distincție civilă a țării din partea președintelui Isaac Herzog pentru rolul său în negocierea armistițiului în Gaza și asigurarea eliberării ostaticilor.

Liderul american Donald Trump a vorbit despre procesul de pace, despre capacitatea oamenilor de a trece peste diferențele sectare dintre credințe și despre creșterea copiilor în spiritul păcii, nu al dorinței de a ucide.

El a elogiat eforturile Israelului de a construi o țară modernă și democratică în condiții extrem de grele și și-a exprimat speranța că pacea actuală va ajuta și mai mult la dezvoltarea țării.

Trump a vorbit, de asemenea, despre speranța unor generații de copii care să fie crescuți în spiritul păcii. El a promis și că SUA se vor asigura că Iranul nu va obține bomba atomică și nici nu va mai putea finanța mișcări teroriste precum Hamas și Hezbollah.

Șansele României în grupa de calificare, înainte de ultimele două etape. Analiză

Trump primește Medalia de Onoare pentru pacea din Gaza

Președintele american Donald Trump va primi Medalia de Onoare Prezidențială Israeliană din partea președintelui israelian Isaac Herzog, a anunțat luni dimineață Biroul Președintelui Israelului, ca recunoaștere a rolului liderului american în obținerea unui acord de încetare a focului pentru returnarea ostaticilor răpiți de grupările teroriste din Gaza în timpul masacrului din 7 octombrie.

Herzog urmează să comunice oficial decizia sa de a conferi medalia, acordată celor care au adus contribuții remarcabile Statului Israel sau umanității, lui Trump în cadrul reuniunii lor de luni la Knesset.

Pe lângă munca sa de intermediere a planului de pace etapizat din 29 septembrie pentru conflictul din Gaza, Trump a câștigat și cea mai înaltă distincție civilă a Israelului prin sprijinul său constant pentru Israel și progresul său.

Herzog: Moștenirea lui Trump va fi ținută minte generații întregi de Israel

„Moștenirea președintelui Trump va fi ținută minte generații întregi de Statul Israel și de poporul evreu. De la sprijinul său neclintit pentru Statul Israel, până la apariția Acordurilor Abraham, care au extins cercul păcii în regiunea noastră, de la cele două acorduri istorice care i-au adus acasă pe dragii noștri ostatici și au salvat nenumărate vieți, până la atacul decisiv asupra programului nuclear al Iranului, vocea președintelui Trump a fost întotdeauna una de curaj și leadership și de angajament ferm față de căutarea păcii și umanității”, a declarat Herzog într-un comunicat.

„Prin eforturile sale neobosite, președintele Trump nu numai că a ajutat la aducerea acasă a celor dragi, dar a pus și bazele unei noi ere în Orientul Mijlociu, construită pe securitate, cooperare și speranță autentică pentru un viitor pașnic. Va fi o mare onoare pentru mine să-i înmânez Medalia de Onoare Prezidențială Israeliană.”

Un înaltul diplomat al UE a declarat că  Rusia„joacă la noroc cu războiul” după o serie de drone și avioane rusești care au încălcat spațiul aerian al NATO.

NATO și-a consolidat apărarea de-a lungul frontierelor sale estice, acuzând Rusia că testează apărarea aeriană a alianței prin incursiuni cu drone în mai mulți membri și prin utilizarea de avioane militare în spațiul aerian estonian.

„De fiecare dată când o dronă sau un avion rusesc încalcă spațiul nostru aerian, există riscul unei escaladări, neintenționate sau nu. Rusia joacă la noroc cu războiul”, a declarat Kaja Kallas în timpul unei vizite la Kiev.

Rusia „joacă la noroc cu războiul” prin încălcarea spațiului aerian. NATO a consolidat apărarea

„Pentru a ține războiul la distanță, trebuie să traducem puterea economică a Europei în descurajare militară”, a adăugat ea, conform eurasiantimes.com.

Kallas a fost la Kiev pentru discuții privind sprijinul militar și financiar pentru Ucraina, și în special pentru infrastructura sa energetică, deoarece Rusia a reluat atacurile asupra centralelor electrice înainte de iarnă.

Ucraina a fost forțată luni să introducă întreruperi de curent în șapte regiuni centrale și estice, ca urmare a atacurilor, pe care Kievul le-a numit „cinice”.

„Inamicul vrea să afecteze starea de spirit a populației noastre”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andriy Sybiga, în timpul unei conferințe de presă comune cu Kallas.

„Acest lucru este deosebit de cinic în ajunul iernii”, a adăugat el.

Ucraina ripostează prin vizarea rafinăriilor de petrol rusești, cu scopul de a împiedica finanțarea mașinii sale de război.

De la începutul lunii august, a lansat peste 30 de atacuri asupra siturilor energetice rusești, declanșând și o creștere bruscă a prețurilor la benzină în Rusia.

Un depozit de petrol a fost atacat peste noapte în Crimeea, ocupată de Rusia, declanșând un incendiu de amploare, potrivit guvernatorului regiunii instalat de Moscova și unei surse din serviciile de securitate ale Ucrainei.

Între timp, o dronă rusească a lovit o mașină în care se afla un cuplu căsătorit în regiunea Zaporijia din sudul Ucrainei, ucigându-i pe amândoi, au declarat autoritățile locale.

Kallas a indicat, de asemenea, că Bruxelles-ul a susținut livrarea de rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune din SUA către Ucraina. „Salutăm toate instrumentele care fac Ucraina mai puternică și Rusia mai slabă”, a spus ea.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat duminică că l-ar putea avertiza pe omologul său rus, Vladimir Putin, că Ucraina ar putea primi rachetele de croazieră dacă Moscova nu își încheie invazia. Moscova a avertizat împotriva furnizării de rachete Tomahawk Ucrainei, spunând că ar fi o escaladare majoră.

Decizie de ultim moment la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a țării, care a decis că procesul care vizează regimul construcțiilor din Mamaia Nord nu poate fi judecat la Constanța și a decis strămutarea lui.

Acum, potrivit deciziei luate de judecătorii Secției de Contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmează ca dosarul să fie înaintat unei instanțe egale în grad cu cea pe rolul căreia se afla dosarul.

Mai exact, cazul va fi înaintat Curții de Apel București, a cărei decizie în proces va fi definitivă.

În speță, este vorba despre procesul în care, în primă instanță, judecătorii de la Tribunalul Constanța au anulat HCL-ul care vizează construcțiile din Mamaia Nord, dar și din Năvodari.

Astfel, așa cum arătam și în edițiile anterioare, după ce avocații Consiliului Local Năvodari au declarat recurs împotriva deciziei de anulare și cazul a ajuns la Curtea de Apel Constanța, autoritatea publică locală din Năvodari a solicitat apoi și strămutarea cazului de la Constanța, la o altă curte de apel din țară.

Cererea de strămutare a fost recent admisă de Curtea Supremă, care a stabilit printr-o decizie definitivă că procesul vizând construcțiile din Mamaia Nord și Năvodari se va judeca la Curtea de Apel București.

La mijlocul litigiului se află HCL Năvodari nr. 194 din 5 septembrie 2024 „privind clarificarea detalierii modului de calcul al indicelui urbanistic POT – Procentul de Ocupare Teren din Regulamentul local de Urbanism aferent PUZ aprobat prin HCL nr. 275/24.11.2014, HCL nr. 302/01.08.2016 și HCL nr. 110/01.07.2020“.

Judecătorii de la Tribunal au decis, mai exact, anularea HCL prin care consilierii locali din Năvodari au stabilit „că la valoarea existentă a POT-ului se adaugă 10% în valoare absolută, POT 35% va deveni 45%, iar un POT 40% va deveni 50% ca urmare a aplicării acestei majorări“.

De precizat că, în motivarea hotărârii atacate de CL Năvodari, judecătorii de la Tribunal au arătat, printre altele, că „instanţa reţine că prin adoptarea hotărârii pârâtul (nr., Consiliul Local Năvodari) a încălcat atât prevederile O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ cât şi cele în materie de amenajarea teritoriului şi urbanism, sens în care cererea reclamantului (nr., prefectul județului Constanța) este întemeiată“.

Cererea de strămutare formulată de CL Năvodari, admisă la Curtea Supremă

Așa cum precizam în edițiile anterioare, cererea de strămutare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României, la data de 29 iulie 2025, când a primit indicativul 1622/1/2025.

În cauză, Consiliul Local Năvodari este petent, iar Prefectul Județului Constanța și compania privată Sim-Mat Construzioni SRL sunt intimați.

Recent, Curtea Supremă a admis cererea de strămutare.

Iată minuta Deciziei 3987/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție:

„Admite cererea formulată de petentul Consiliul Local al Oraşului Năvodari.

Dispune strămutarea dosarului nr. 9139/118/2024 de la Curtea de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Păstrează actele îndeplinite.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 18 septembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei“

Termen în noiembrie 2025, la Curtea de Apel, în procesul vizând construcțiile din Mamaia Nord

Astfel, cererea de strămutare admisă de Curtea Supremă vizează dosarul 9139/118/2024, înregistrat pe 21 iulie 2025 pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța, unde cazul ar fi urmat să aibă data primei înfățișări în recurs în luna noiembrie, respectiv, pe 6 noiembrie 2025.

În cauză, Consiliul Local Năvodari și intervenienta Sim-Mat Construzioni SRL sunt recurente, atacând hotărârea de anulare ce vizează regimul construcțiilor din Mamaia Nord, pronunțată de Tribunalul Constanța.

Acum, după ce cererea de strămutare a fost admisă de Curtea Supremă, dosarul va fi trimis Curții de Apel București,

Mai exact, la data stabilită pentru judecarea recursului de la Constanța, instanța de la malul mării va lua act de decizia de strămutare pronunțată de Înalta Curte și va dispune scoaterea cauzei de pe rolul său și înaintarea dosarului către Curtea de Apel București, Secția de Contencios administrativ și fiscal.

Tutelă administrativă a prefectului pentru anularea HCL Năvodari 194/2024

Așa cum arătam în edițiile anterioare, procesul ce vizează regimul construcțiilor din Mamaia Nord a fost deschis de prefectul județului Constanța, în contradictoriu cu Consiliul Local Năvodari, însă în litigiu a cerut să intervină și dezvoltatorul imobiliar Sim-Mat Construzioni SRL, care construiește o unitate de cazare cu patru etaje, în Mamaia Nord, detalii, aici.

Cererea de intervenție a companiei private a fost însă respinsă de judecători.

Dosarul în care Tribunalul a anulat HCL prin care se majorează POT și care vizează construcțiile din Mamaia Nord are indicativul 9139/118/2024, fiind înregistrat la mijlocul lunii decembrie 2024 pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal a instanței.

Reclamant este Prefectul Județului Constanța, pârâtul este Consiliul Local Năvodari, iar obiectul dosarului este reprezentat de o acțiune a prefectului – o tutelă administrativă pentru anularea HCL 194 din 5 septembrie 2024.

În proces a cerut să intervină și compania privată Sim-Mat Construzioni SRL.

Iată minuta hotărârii din 23 mai 2025, a judecătorilor de la Tribunalul Constanța:

„Admite acţiunea.

Anulează Hotărârea Consiliului Local al Oraşului Năvodari nr. 194/05.09.2024 privind clarificarea detalierii mod de calcul indice urbanistic Procent de Ocupare Teren din Regulamentul local de Urbanism aferent PUZ aprobat prin HCL nr. 275/24.11.2014, HCL nr. 302/1.08.2016 şi HCL nr. 110/01.07.2020.

Respinge cererea de intervenţie accesorie în sprijinul pârâtului, formulată de intervenienta SIM-MAT Construzioni SRL.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea de recurs se depune la Tribunalul Constanţa.

Pronunţată astăzi, 23.05.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei“

Decizia Tribunalului Constanța a fost însă atacată în recurs, de către avocații Consiliului Local Năvodari, dar și de către investitorul privat.

De ce a anulat Tribunalul HCL Năvodari vizând regimul construcțiilor din Mamaia Nord

În motivarea deciziei prin care a fost anulată, în primă instanță, HCL Năvodari, atacată la Curtea de Apel, judecătorii au precizat, printre altele, că „aprobarea unui Plan urbanistic zonal şi a regulamentului local aferent acestuia necesită o procedură de avizare în prealabil din partea autorităţilor cu competențe în materie de amenajare a teritoriului şi urbanism, procedură aplicabilă şi atunci când se urmăreşte modificarea unor reglementări existente“.

„Or, prin adoptarea de către pârât a HCL nr. 194/05.09.2024 s-a produs în fapt o modificare a Regulamentului local de Urbanism aferent PUZ aprobat prin HCL nr. 275/24.11.2014, HCL nr. 302/1.08.2016 şi HCL nr. 110/01.07.2020, fără a se urma procedura de avizare prevăzută de lege“, a spus Tribunalul în procesul vizând regimul construcțiilor din Mamaia Nord.

Astfel, Tribunalul a spus că hotărârea CL Năvodari ar fi modificat practic Regulamentul local de Urbanism, „fără a se urma procedura de avizare prevăzută de lege“.

Conform instanței, „chiar dacă măsura adoptată de Consiliul Local al Oraşului Năvodari a fost denumită «clarificarea detalierii mod de calcul indice urbanistic Procent de Ocupare al Terenului», este evident că autoritatea publică deliberativă a modificat reglementările urbanistice existente, stabilind în concret că, în cazul în care pe un lot se amenajează în plus faţă de locuire, spații destinate anumitor activităţi, este permisă creșterea indicatorului POT cu 10 procente, în sensul că la valoarea existentă se adaugă 10% în valoare absolută“.

Judecătorii au mai spus în procesul vizând regimul construcțiilor din Mamaia Nord că „este de menţionat faptul că, aşa cum a arătat şi reclamantul, prin această modificare s-au creat premisele de intrare în legalitate a unor autorizaţi de construire deja emise ce au făcut obiectul unor activităţi de control efectuate de Inspectoratul de Stat în Construcţii la Unitatea Administrativ Teritorială Năvodari, având ca obiect verificarea modului în care au fost emise certificatele de urbanism şi autorizațiile de construire pentru imobile de pe raza localităţii“.

„Cum în mod corect a susţinut şi reclamantul, dispoziţiile legale în materie de amenajare a teritoriului şi de urbanism nu dau în competenţa consiliului local atribuţia de a «clarifica» o reglementare deja adoptată, în sensul de a explica în mod separat indicatori deja aprobați“, a mai spus Tribunalul.

Acum, însă rămâne de văzut ce va decide Curtea de Apel București cu privire la recursurile declarate de Consiliul Local Năvodari și de investitorul privat din Mamaia Nord.

Cifrele Sim-Mat Construzioni SRL, investitorul din Mamaia Nord care vrea să intervină în proces

Potrivit listafirme.ro, platformă consultată pe 1 octombrie 2025, Sim-Mat Construzioni SRL a fost înființată în anul 2006, are sediul social în București, Sectorul 3, pe bulevardul Unirii, nr. 67 și se ocupă în principal de dezvoltare (promovare) imobiliară.

Asociat unic și administrator figurează Marius Panaite, al cărui nume se leagă și de Sim Mat Rental SRL, Buildtech Real Estate SRL, Matt Vision SRL și Cotroceni Apartaments SRL.

În 2024, Sim-Mat Construzioni SRL a declarat 12 angajați, profit 26.675 de lei, datorii 8.970.148 de lei și cifra de afaceri 9.450.238 de lei.

Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Portalul Curții Supreme

Sursa foto: Google Maps

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Când o dronă devine o criză de stat. Doborârea de drone a devenit un simbol al tensiunilor dintre trecut și prezent în Germania. În timp ce incursiunile aeriene suspecte — atribuite Kremlinului — se înmulțesc deasupra teritoriului german, armata federală, Bundeswehr, nu are voie legal să le doboare, potrivit politico.eu.

Această limitare nu are legătură cu tehnologia sau cu lipsa de voință, ci cu o Constituție scrisă în umbra celui de-al Doilea Război Mondial, care restricționează sever rolul militarului în treburile interne.

Dilema: cum poate Germania să se apere de o dronă străină fără să încalce principiile democratice care definesc statul modern german?

Doborârea de drone și  la Constituția 

Germania postbelică a fost construită pe o teamă adâncă — teama de abuzul de putere militară. În 1949, părinții Constituției germane au stabilit în Legea Fundamentală (Grundgesetz) o separare strictă între forțele armate și securitatea internă.

Bundeswehr-ul, creat mai târziu, în 1955, nu trebuia să fie niciodată o forță politică sau represivă, așa cum fusese Wehrmacht-ul sub regimul nazist.

Această regulă, care timp de decenii a protejat democrația germană, devine acum un obstacol într-o realitate geopolitică nouă.

Pe măsură ce dronele rusești zboară peste spațiul aerian european — unele ajungând și în proximitatea bazelor industriale germane — apare o întrebare incomodă: poate Germania să se apere fără să-și încalce propria Constituție?

Potrivit profesorului Kathrin Groh de la Universitatea Bundeswehr din München, „armata germană a fost folosită în trecut pentru a reprima mișcările muncitorești și guvernele de stânga.

O repetare a acelor măsuri trebuia evitată cu orice preț — de aceea Constituția noastră interzice intervenția militară internă”.

Drona, o nouă armă geopolitică

În ultimii ani, dronele au devenit simbolul unui nou tip de război hibrid — un amestec de spionaj, sabotaj și presiune psihologică.

Potrivit raportului Ministerului german de Interne din 2024, au fost semnalate peste 300 de incidente de survol neautorizat de drone în apropierea obiectivelor strategice, precum uzinele Rheinmetall (producător de armament) și BASF (industrie chimică).

Dronă Rusia / sursa foto: captură YouTube

Oficial, niciuna dintre aceste drone nu era înarmată, dar autoritățile suspectează că au fost utilizate pentru misiuni de recunoaștere.

„Kremlinul testează granițele și reacțiile Europei”, afirmă un raport al serviciului federal de informații BfV (Bundesamt für Verfassungsschutz), publicat în iulie 2025.

Întrebarea centrală rămâne: ce se întâmplă când o dronă pătrunde în spațiul aerian german și amenință infrastructura critică — iar poliția nu are mijloacele tehnice pentru a o neutraliza?

Bundeswehr și dilema „dronei interne”

Deși Bundeswehr-ul deține capacități de apărare antiaeriană moderne — inclusiv sisteme de detectare și neutralizare a dronelor — legea actuală îi interzice să le folosească pe teritoriul național în afara bazelor militare.

În teorie, doar poliția federală poate acționa împotriva unei drone suspecte deasupra unui oraș, dar nici aceasta nu dispune de infrastructura necesară.

Thomas Röwekamp, președintele Comisiei de Apărare din Bundestag, a declarat pentru Politico:

„Trebuie să modificăm legea, astfel încât cei care pot într-adevăr să se ocupe de aceste situații — adică Bundeswehr — să aibă și autoritatea legală să o facă.”

Însă o asemenea modificare presupune revizuirea Constituției — un proces dificil care necesită o majoritate de două treimi în Parlament. Iar coaliția actuală condusă de Friedrich Merz este una dintre cele mai fragile din istoria postbelică, fără sprijinul politic necesar.

Când o dronă provoacă un conflict constituțional

În iunie 2025, o dronă necunoscută a fost observată deasupra Aeroportului din München. Bundeswehr-ul a fost solicitat să ajute la identificarea obiectului, dar nu a avut dreptul să intervină.

Potrivit relatărilor din Deutsche Welle, armata a putut doar să transmită date tehnice și coordonate poliției.

„Suntem blocați între lege și realitate”, a spus un ofițer anonim citat de publicația germană Der Spiegel.

„Vedem drona, o putem urmări, dar nu putem trage. E ca și cum am privi un hoț prin fereastră fără să avem voie să-l oprim.”

Această incapacitate alimentează dezbaterea privind necesitatea unui nou cadru constituțional adaptat erei dronelor și războiului hibrid.

Planul Germaniei pentru o nouă apărare anti-dronă

Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, a anunțat în august 2025 crearea unei unități speciale de apărare anti-dronă în cadrul Poliției Federale, precum și înființarea unui Centru Național de Apărare Anti-Dronă care să coordoneze poliția, serviciile de informații și armata.

„Trăim într-o eră în care o dronă poate provoca un incident diplomatic sau chiar o catastrofă”, a declarat Dobrindt. „Nu putem lăsa legislația scrisă în 1949 să devină o vulnerabilitate a secolului XXI.”

Sistemele „Skyranger 30” și „Laser Weapon Module” pot detecta, urmări și neutraliza dronele de mici dimensiuni în câteva secunde.

Însă, după cum notează Euractiv, aceste tehnologii nu pot fi utilizate în spațiul civil fără o bază legală clară. Astfel, chiar și cele mai moderne arme ale Bundeswehr-ului rămân, deocamdată, simbolice.

Ce spune un sondaj recent

Un sondaj efectuat de ARD-DeutschlandTrend în septembrie 2025 arată că 61% dintre germani cred că Bundeswehr-ul ar trebui să aibă voie să intervină împotriva dronelor pe teritoriul național.

Totuși, 34% se tem că o astfel de modificare ar deschide calea către abuzuri militare.

Această polarizare amintește de tensiunile din anii 1960, când Germania dezbătea dacă poliția ar trebui să fie înarmată pentru a face față terorismului intern. O dronă, deși mai tăcută, reaprinde aceeași discuție despre granițele puterii statului.

Prognoza meteo, 11 octombrie. in weekend, valorile termice vor fi apropiate de cele specifice perioadei în sud, dar mai coborâte în restul teritoriului. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare și ploi locale la munte, iar în celelalte regiuni se vor semnala izolat averse slabe. La altitudini mari, precipitațiile vor fi mixte, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Prognoza meteo, 11 octombrie. Vânt puternic în unele regiuniVântul va sufla cu intensificări în Moldova, Dobrogea, sud-estul Transilvaniei și vestul Olteniei, unde rafalele vor atinge 50–60 km/h, iar izolat până la 70 km/h. În zonele montane din Carpații Meridionali și Carpații de Curbură, vitezele vor ajunge la 70–90 km/h, iar la peste 1700 m pot depăși 100 km/h.

În restul țării, vântul va fi moderat, cu unele intensificări izolate. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 11 și 21 de grade, iar minimele între 5 și 11 grade.

Vremea în București

Vremea va fi plăcută, cu valori termice normale pentru această perioadă. Cerul va fi variabil, cu posibile înnorări dimineața, când nu sunt excluse ploi slabe. Vântul va sufla slab până la moderat.

Temperatura maximă va atinge 19–20 de grade, iar cea minimă se va situa între 7 și 9 grade. Spre dimineață pot apărea condiții de ceață.

Prognoza meteo pentru perioada 13 octombrie – 10 noiembrie

Administrația Națională de Meteorologie a emis estimarea pentru următoarea lună. Temperaturile vor fi, în general, apropiate de mediile normale ale sezonului, iar regimul pluviometric se va menține în limitele specifice toamnei.

13–20 octombrie: vreme răcoroasă în vest, centru și nord

În prima parte a intervalului, valorile de temperatură vor fi ușor sub mediile multianuale, mai ales în regiunile intracarpatice. În restul țării, vremea se va menține normală pentru această perioadă. Cantitățile de precipitații vor fi mai reduse în vest și nord-vest, dar apropiate de valorile obișnuite în celelalte zone.

20–27 octombrie: temperaturi scăzute și ploi slabe

Pentru a doua săptămână, meteorologii anunță un regim termic apropiat de normalul climatologic. Ploile vor fi în general normale cantitativ, însă în nord-est acestea ar putea fi ușor deficitare.

27 octombrie – 3 noiembrie: vreme stabilă, fără variații majore

În intervalul 27 octombrie – 3 noiembrie, vremea va rămâne stabilă, cu temperaturi în limitele obișnuite pentru perioada respectivă. Regimul de precipitații va fi, de asemenea, apropiat de cel specific sfârșitului de octombrie.

Săptămâna 3–10 noiembrie

Ultima săptămână din interval va aduce temperaturi în general normale și precipitații apropiate de mediile multianuale, semn că debutul lunii noiembrie va fi unul liniștit din punct de vedere meteorologic.

Ungaria a acceptat includerea, în noul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene, a unei clauze care interzice furnizarea de gaze naturale lichefiate rusești (GNL), o decizie ce marchează o schimbare notabilă de atitudine la Budapesta, relatează EUobserver.

Mișcarea este cu atât mai surprinzătoare cu cât premierul Viktor Orban a fost, până acum, unul dintre cei mai vizibili susținători ai unei relații apropiate cu Moscova, iar Ungaria era considerată o „țară prietenă cu Rusia” în interiorul blocului comunitar.

Ungaria, de acord cu cu sancțiunile UE împotriva Rusiei 

Surse diplomatice susțin că reprezentantul Ungariei nu a formulat nicio obiecție în cadrul reuniunii ambasadorilor UE din 8 octombrie, unde s-a discutat interdicția privind gazele naturale lichefiate rusești (GNL), deși Budapesta ceruse anterior o scutire de la sancțiuni.

Schimbarea de ton vine la scurt timp după ce, pe 26 septembrie, premierul Viktor Orban a publicat o înregistrare a discuției sale cu fostul președinte american Donald Trump, în care acesta afirma că „nu dă vina pe Ungaria și Slovacia pentru achiziționarea de energie rusească, deoarece aceste țări nu au de ales”. Cu toate acestea, Orban declara atunci că Budapesta nu va respecta cererile Bruxelles-ului în materie de politică energetică, accentuând tensiunile cu instituțiile europene.

Pe 1 octombrie, premierul Viktor Orban a reafirmat poziția guvernului său privind relațiile energetice cu Rusia, precizând că Ungaria nu va refuza achiziția de petrol rusesc, deoarece acesta rămâne mai avantajos din punct de vedere financiar.

Liderul de la Budapesta a explicat că „dacă le cumpărăm la un preț mai mare, le vom vinde la un preț mai mare – iar acest lucru va costa mai mult familiile maghiare”, argumentând că deciziile sale au ca prioritate protejarea economiei interne și menținerea prețurilor accesibile pentru populație.

Doar două țări se mai opun

Negocierile privind adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei sunt încă blocate, principalele piedici venind din partea Slovaciei și Austriei, potrivit publicației EUobserver.

Viena insistă ca în document să fie inclusă o prevedere care să permită „dezghețarea activelor rusești în valoare de două miliarde de euro”, bani ce ar urma să fie transferați către Raiffeisen Bank International ca despăgubire pentru pierderile suferite în urma unei decizii a instanței din Rusia. În schimb, Bratislava refuză introducerea de noi măsuri restrictive, susținând că actuala „politică climatică a UE este în detrimentul industriei auto slovace”, un sector esențial pentru economia țării.

Și Spania a intervenit în discuții, cerând o „mai bună coordonare” între planurile de renunțare la combustibilii fosili și politica de sancțiuni aplicată Moscovei, avertizând asupra riscului unor politici incoerente la nivel european. Totuși, intervenția Madridului nu a avut valoare de veto și nu a fost însoțită de propuneri concrete.

Situația a stârnit confuzie în rândul diplomaților europeni, unul dintre participanți recunoscând că „nu prea înțeleg ce vrea Spania”, semn că divergențele din interiorul Uniunii continuă să îngreuneze procesul de adoptare a noilor sancțiuni.

Se pregătesc noi sancțiuni împotriva Rusiei

Publicația EUobserver notează că o parte dintre prevederile noului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei au fost deja agreate la nivel informal între statele membre.

Printre acestea se află „introducerea unor măsuri restrictive împotriva a cel puțin 31 de persoane fizice și juridice implicate în sprijinirea agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, precum și includerea a peste 120 de petroliere din „flota din umbră” rusă pe lista entităților sancționate.

De asemenea, noul set de măsuri ar urma să prevadă înăsprirea restricțiilor impuse sectorului bancar rusesc, în efortul de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul.