Acidul uric este un compus chimic esențial pentru funcționarea organismului uman, cu implicații semnificative în sănătate. Originea sa provine din degradarea purinelor, componente ale acizilor nucleici ADN și ARN, care se găsesc în celulele corpului și în diverse alimente. Deși este un produs rezidual al proceselor metabolice, acidul uric joacă un rol vital în protecția celulară și reglarea tensiunii arteriale.
Rolul Acidului Uric în organism
Acidul uric este un antioxidant puternic, cu o funcție vitală în protejarea celulelor împotriva daunelor cauzate de radicalii liberi. Acesta contribuie, de asemenea, la eliminarea resturilor metabolice și a substanțelor toxice din organism, jucând un rol important în reglarea tensiunii arteriale. Prin aceste mecanisme, acidul uric se dovedește a fi un component esențial pentru menținerea sănătății generale a organismului.
Evaluarea nivelurilor de Acid Uric
Determinarea nivelurilor de acid uric se realizează prin analize de sânge și urină. Testul de acid uric seric, efectuat dimineața, este cel mai frecvent utilizat, deoarece valorile tind să fie mai ridicate seara. Pentru a obține rezultate precise, pacientul trebuie să se abțină de la consum alimentar cu 4 ore înainte de recoltarea probei. În cazul testării acidului uric urinar, se colectează o probă pe parcursul a 24 de ore, iar prețul acestui test variază între 65 și 100 de lei.
Testarea acidului uric este recomandată în diverse situații, cum ar fi:
- Diagnosticarea și monitorizarea pacienților cu gută
- Monitorizarea pacienților care urmează chimioterapie sau radioterapie
- Diagnosticarea afecțiunilor renale
- Suspiciunea unei leucemii
- Monitorizarea manifestărilor din sarcina toxică
Valori normale ale Acidului Uric
Valorile normale ale acidului uric pot varia ușor în funcție de laboratorul în care se efectuează analiza. De aceea, este important să discutați cu medicul pentru a înțelege valorile exacte și semnificația acestora în cazul dumneavoastră. Depășirea sau scăderea sub valoarea optimă a nivelurilor de acid uric poate conduce la diverse probleme de sănătate.
Hiperuricemia: Acid Uric crescut
Hiperuricemia reprezintă termenul medical pentru indicarea valorilor crescute ale acidului uric, apărând atunci când organismul produce prea mult acid uric sau nu poate elimina suficient. Această condiție este asociată cu afecțiuni precum guta, nefrolitiaza urică, tofii gutoși și sindromul Lesch-Nyhan. Totuși, nivelurile ridicate de acid uric nu sunt întotdeauna corelate cu apariția bolilor.
Cauzele Hiperuricemiei
Printre principalele cauze ale hiperuricemiei se numără:
- Consumul excesiv și regulat de alimente bogate în purine (carne roșie, fructe de mare, organe de animale, carne de vânat)
- Consumul excesiv de alimente și băuturi cu conținut ridicat de fructoză
- Obezitatea
- Aportul insuficient de apă sau deshidratarea
- Consumul excesiv de alcool, în special bere
- Anumite boli (diabet, hipertensiune) și medicamente (diuretice, imunosupresoare)
Simptome și afecțiuni asociate
Hiperuricemia în sine nu prezintă simptome, iar majoritatea persoanelor nu știu că au acid uric crescut până când nu apar complicații precum guta sau pietre la rinichi. Guta se manifestă prin dureri severe, umflarea și înroșirea/decolorarea articulațiilor, în timp ce pietrele la rinichi pot cauza durere în spate, greață, vărsături, sânge în urină și dificultăți la urinare. Tofii gutoși, depozite solide de acid uric în țesuturile moi, pot duce la deformări și limitarea mobilității articulațiilor.
Tratamentul Hiperuricemiei
Dacă nivelurile de acid uric sunt crescute, dar nu prezentați simptome, este posibil să nu fie nevoie de tratament. Medicul vă va monitoriza periodic prin analize de sânge. În cazul în care este necesară intervenția, acesta poate include medicamente care inhibă producția de acid uric (Alopurinol, Febuxostat) sau cresc eliminarea sa (Probenicid). Tratamentul specific al gutei sau pietrelor la rinichi poate fi, de asemenea, necesar.
Hipouricemia: Acid Uric scăzut
Hipouricemia reprezintă termenul medical pentru valorile scăzute ale acidului uric, o condiție rară care afectează aproximativ 0,5% din populație. Aceasta poate fi asociată cu boli autoimune, anemie, afecțiuni renale, boala Wilson sau poate fi cauzată de sindromul Fanconi, diabet, anumite medicamente sau malnutriție.
Cauze și simptome
Hipouricemia în sine nu generează simptome, fiind deseori descoperită incidental în urma analizelor de sânge sau în contextul altor afecțiuni. Totuși, cauzele hipouricemiei, precum sindromul Fanconi, pot duce la slăbiciune musculară, oboseală și urinare frecventă.
Acid Uric scăzut în sarcină
În timpul sarcinii, nivelurile de acid uric tind să fie mai scăzute din mai multe motive: creșterea fluxului sanguin renal, influența estrogenului asupra metabolismului acidului uric, expansiunea volumului sanguin și modificările dietei mamei. Medicul va monitoriza acid uric seric dacă va considera necesar și va interveni corespunzător.
Recomandări
Dieta joacă un rol esențial în menținerea nivelurilor normale de acid uric. Este recomandat să consumați alimente cu efect alcalin și conținut scăzut de purine, cum ar fi fructe, legume, produse lactate cu conținut redus de grăsime și cereale integrale. Evitați alimentele bogate în purine, consumul excesiv de alcool și zahăruri rafinate.
De asemenea, menținerea unui indice de masă corporală sănătos, evitarea consumului excesiv de alcool și practicarea regulată a exercițiilor fizice pot contribui la scăderea nivelurilor ridicate de acid uric și prevenirea complicațiilor asociate. Hidratarea adecvată, de 30-35 ml/kg corp/zi, poate ajuta la eliminarea acidului uric prin urină și preveni acumularea sa în organism.
