Hipertensiunea arterială, cunoscută ca „ucigașul tăcut”, afectează aproximativ 30 % dintre adulții din România și, în multe cazuri, rămâne nedetectată până la apariția unor complicații grave, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. În continuare, aflăm ce este această afecțiune, cum se recunoaște și ce recomandă specialiștii pentru a o controla.
Ce înseamnă hipertensiunea arterială?
Hipertensiunea reprezintă o creștere persistentă a presiunii în artere. Valorile normale sunt sub 130/80 mmHg; când tensiunea depășește constant 140/90 mmHg, se diagnostică hipertensiune. Această presiune suplimentară asupra inimii și vaselor crește riscul de boli cardiovasculare, insuficiență renală și alte complicații.
În România, aproximativ 30 % dintre adulți suferă de hipertensiune, iar mulți nu știu că o au. De aceea, informarea corectă și monitorizarea regulată a tensiunii sunt esențiale pentru prevenție.
Simptomele hipertensiunii
Deși este adesea numită „ucigașul tăcut”, hipertensiunea poate manifesta câteva semne de alarmă:
- Dureri de cap frecvente, în special în zona occipitală;
- Amețeli sau senzație de dezechilibru;
- Oboseală inexplicabilă sau slăbiciune;
- Tulburări de vedere, cum ar fi vedere încețoșată sau pete în câmpul vizual;
- Palpitații (bătăi neregulate sau rapide ale inimii);
- Sângerări nazale recurente;
- Presiune sau disconfort în piept, care poate indica afectarea inimii.
Aceste manifestări nu apar la toți pacienții și pot fi confundate cu alte afecțiuni, motiv pentru care măsurarea regulată a tensiunii este crucială.
Diagnosticul hipertensiunii arteriale
Diagnosticul începe cu măsurarea tensiunii arteriale, efectuată în cabinetul medical sau acasă, pe o perioadă de timp pentru a confirma valorile ridicate. Medicul poate solicita și:
- Analize de sânge pentru evaluarea funcției renale, a colesterolului și a glicemiei;
- Investigații cardiace, cum ar fi electrocardiograma (EKG) sau ecocardiografia, pentru a evalua impactul asupra inimii.
Tratamente pentru hipertensiune arterială
Gestionarea hipertensiunii combină modificări ale stilului de viață cu terapia medicamentoasă, în funcție de severitatea afecțiunii și de factorii de risc prezenți.
Modificări ale stilului de viață
- Dieta echilibrată: reducerea consumului de sare la maximum 5 g/zi și includerea alimentelor bogate în potasiu (banane, cartofi, legume verzi);
- Activitate fizică regulată: cel puțin 30 minute de exerciții moderate pe zi (mers, înot, ciclism);
- Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool;
- Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare (meditație, yoga, hobby‑uri);
- Menținerea greutății sănătoase.
Tratament medicamentos
Când schimbările în stilul de viață nu sunt suficiente, medicul prescrie antihipertensive din una sau mai multe dintre următoarele clase:
- Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), de exemplu enalapril sau ramipril;
- Blocanți ai receptorilor de angiotensină II (BRA), cum ar fi losartan sau valsartan;
- Diuretice, pentru eliminarea excesului de sare și apă;
- Blocanți ai canalelor de calciu, indicați în anumite afecțiuni cardiace;
- BETA‑blocante, care reduc ritmul și forța contracțiilor inimii.
Respectarea strictă a tratamentului și monitorizarea periodică a tensiunii sunt esențiale pentru ajustarea dozelor și evitarea efectelor adverse.
Când este necesară consultarea medicului?
Este indicat să consulți un medic dacă valorile tensiunii depășesc 140/90 mmHg în mod repetat sau dacă apar simptomele menționate. Persoanele cu factori de risc – diabet, obezitate, istoric familial de boli cardiovasculare – trebuie să efectueze controale periodice chiar și în absența simptomelor.
Gestionarea hipertensiunii arteriale
Cu informațiile corecte și un plan stabilit alături de medic, hipertensiunea poate fi controlată eficient, permițând o viață activă și fără complicații majore.
Acest articol are caracter informativ general și nu înlocuiește consultul medical specializat. Pentru diagnostic precis și recomandări personalizate, este necesar să consulți un medic specialist.
