România a înregistrat cel mai mare declin al consumului în noiembrie 2025, în timp ce volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 2,3% în zona euro față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor Eurostat.

Comerțul cu amănuntul în Uniunea Europeană

În noiembrie, în rândul statelor membre UE pentru care există date, cele mai mari creșteri ale volumului comerțului cu amănuntul, comparativ cu perioada similară din 2024, s-au înregistrat în:

• Cipru – 8,5%
• Portugalia – 6,5%
• Danemarca – 6,2%

Scăderile au fost observate în România (‑4,6%), Slovacia (‑2,8%), Austria (‑2,2%) și Luxemburg (‑0,1%).

Pe segmente, vânzările UE au evoluat astfel:

• Alimente, băuturi și tutun – +0,8%
• Produse non‑alimentare – +3,6%
• Combustibili auto – +2,0%

Volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,2% în UE și în zona euro în noiembrie, față de luna precedentă, unde creșterea a fost de 0,3% în zona euro și de 0,2% în UE.

Creșteri și scăderi lunare în UE

Comparativ cu luna anterioară, cele mai mari creșteri ale volumului comerțului cu amănuntul au fost în:

• Luxemburg – 5,8%
• Portugalia – 2,2%
• Danemarca – 1,9%

Scăderile semnificative au avut loc în:

• Croaţia – ‑2,2%
• Belgia – ‑1,6%
• Slovacia – ‑1,5%

România a raportat o creștere zero în noiembrie, după un declin de 1,1% în octombrie.

În această perioadă, vânzările de alimente, băuturi și tutun și cele de combustibili auto s-au menținut stabile, în timp ce produsele non‑alimentare au crescut cu 0,4%.

Datele INS pentru România

Conform Institutului Național de Statistică, în noiembrie 2025 față de noiembrie 2024, afacerile din comerțul cu amănuntul (excluzând autovehicule și motociclete) au scăzut cu 4,8% în serie brută, datorită:

• Scăderii vânzărilor de carburanți auto în magazine specializate – ‑5,3%
• Scăderii vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun – ‑5,1%
• Scăderii vânzărilor de produse nealimentare – ‑4,4%

În serie ajustată, volumul cifrei de afaceri s‑a redus cu 4,0%, influențat de scăderi similare în produse alimentare, băuturi și tutun (‑5,1%) și în produse nealimentare (‑3,3%). În contrast, comerțul cu carburanți auto în magazine specializate a crescut cu 2,3%.

Evoluția lunară a cifrei de afaceri

Raportat la octombrie 2025, în noiembrie 2025 comerțul cu amănuntul (excluzând autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri de 2,5% în serie brută și de 0,1% în serie ajustată. Mai multe detalii.

Articolul Eurostat: România, cea mai mare scădere din UE a consumului, în noiembrie apare prima dată în Comunicate de Presă.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), la solicitarea redacției „Adevărul”, a dezvăluit că datoriile statului către companiile de furnizare a atins nivelul de 9.570.388.386 lei, echivalentul a aproape 2 miliarde de euro.

Plafonarea prețurilor: o povară financiară

Schema de plafonare și compensare a prețurilor la energie, inițial concepută ca un scut pentru consumatori, a generat o datorie enormă pentru stat. Cererile de decontare depuse de furnizori și încă în proces de analiză însumează suma menționată, bani avansați de companii pentru a susține prețurile plafonate, dar neplătiți de autorități.

Cum ajunge costul la client?

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică mecanismul prin care întârzierile birocratice se reflectă în facturile românilor. Lipsa lichidităților obligă furnizorii să se împrumte de la bănci, iar dobânzile aferente acestor credite sunt transferate consumatorilor finali.

„Acum trebuie să spunem foarte clar că toate aceste datorii, atât cele curente, cât și cele din anii 2022, 2023 și 2024, se traduc prin faptul că furnizorii trebuie să se împrumte. Se împrumută de la bănci, iar băncile percep dobânzi. Furnizorii plătesc aceste dobânzi și le recuperează de la cine? De la consumatorii finali”, a explicat Chisăliță.

Expertul subliniază că aceste costuri suplimentare nu provin din piața de energie, ci din incapacitatea statului de a onora plățile la timp.

„Practic, aceste întârzieri înseamnă costuri suplimentare induse la nivelul furnizorului, costuri care vor fi recuperate de la clientul final. Întârzierea plății către furnizori este egală cu creșterea prețurilor la gaze și energie electrică, pentru că acele costuri trebuie recuperate”, a adăugat președintele AEI.

Concluzia lui Chisăliță este amară pentru contribuabili: „Sunt costuri care nu li se datorează furnizorilor, ci modului deficitar în care s-a desfășurat și se desfășoară în continuare procesul de compensare. Și, din păcate, ca de obicei, românii vor plăti aceste oale sparte”.

Investițiile în energie verde: victime colaterale

Blocajul banilor la stat afectează direct dezvoltarea sectorului energetic. Deși rețelele de distribuție rămân finanțate prin tarife reglementate, investițiile în noi capacități de producție sunt grav compromise.

„În acest moment, furnizorii nu fac investiții în rețea; investițiile sunt realizate exclusiv de operatorii de distribuție. […] Rețelele sunt finanțate din tarifele de distribuție. Deci răspunsul este clar: nu sunt afectați din perspectiva rețelelor, dar sunt afectați din perspectiva dezvoltării de noi capacități de producție”, a explicat Chisăliță.

Multe companii de furnizare aveau în plan proiecte majore în energie verde, esențiale pentru independența energetică a României, care acum stagnează din lipsă de cash‑flow.

• Parcuri eoliene noi
• Parcuri fotovoltaice noi
• Centrale pe biogaz și biometan

„Mulți dintre furnizorii de energie electrică aveau în planuri investiții în noi parcuri eoliene, noi parcuri fotovoltaice, centrale pe biogaz și biometan. Este clar că, în momentul în care acești bani nu există și nu se întorc în sistem, fluxul de numerar nu mai funcționează. În aceste condiții, investițiile sunt amânate, anulate sau reconsiderate”, a concluzionat Chisăliță.

Recuperarea sumelor: un proces de până la 16 ani

La un eveniment organizat la finele anului trecut, Dana Dărăban, director executiv al Federației Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, a avertizat că, în ritmul actual de decontare, furnizorii ar putea recupera banii de la stat în nu mai puțin de 16 ani.

„În ceea ce privește activitatea de furnizare, un aspect critic îl reprezintă datoriile restante către furnizori, provenite în mare parte din plafonarea consumului de energie electrică. Conform datelor centralizate până în luna octombrie, furnizorii au de recuperat peste 8,3 miliarde de lei. În ritmul actual de procesare, achitarea acestor sume ar putea dura până la 16 ani, ceea ce generează un risc sistemic major pentru stabilitatea financiară a sectorului energetic”, a declarat Dărăban.

Articolul Gaura neagră din energie: statul a acumulat datorii de peste 9,5 miliarde de lei către furnizori apare prima dată în Comunicate de Presă.

În Sectorul 2, unii contribuabili au constatat că impozitele pe care le plătiseră au fost modificate peste noapte, iar primarul Rareș Hopincă a cerut cercetarea disciplinară a responsabilii de la Direcţia Generală de Impozite şi Taxe pentru această „bâlbâială”.

Reacția primarului

Rareș Hopincă (PSD), primar al Sectorului 2, a anunţat miercuri seara că a solicitat cercetarea disciplinară a celor de la Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Sector 2 pentru diferenţele de sumă afișate pentru anul 2026.

Reclamații din partea cetățenilor

Un utilizator de pe reţelele de socializare a scris: „La Primăria Sectorului 2 București și Rareș Hopincă taxele și impozitele se modifică în funcție de oră și de stare. Dimineața impozitul pe clădire e mai mic. Seara, la culcare, s-au gândit că trebuie modificat”. Acesta a postat şi fotografii care arată o diferență de 100 lei între suma iniţială şi cea recalculată la câteva ore distanţă.

O altă utilizatoare a adăugat: „Sunt oamenii care muncesc pentru orice bănuț în parte. Dacă plăteam 620 RON?! Alţi oameni au plătit sume colosale ca să afle, surprinzător, că impozitul se schimbă de la o zi la alta. Matematica e simplă pentru cine ştie să aplice o formulă matematică! Dacă o formulă e greu de pus în aplicare, iertare, nu aveţi ce căuta acolo”.

Ce se întâmplă cu impozitele la început de an

Pe 31 martie se emit deciziile de impunere, actul oficial care stabileşte dacă există datorii la stat. Plata integrală până la această dată acordă o reducere de 10 % din impozitul anual.

Direcţiile de taxe şi impozite actualizează periodic bazele de date şi corectează eventualele erori. Din acest motiv, unii cetățeni din Sectorul 2 au fost surprinşi de recalcularea impozitelor, ajungând să aibă din nou de plată.

• Dacă nu se achită impozitul până la 31 martie, se primeşte o decizie de impunere de plată.
• Neplata integrală poate duce la creşterea automată a sumei.
• Neplata a cel puţin jumătate din suma până la 31 martie poate atrage o somație cu termen de 15 zile, urmată de executare silită dacă nu se plăteşte.

Cât va dura până când primăriile fixează noile valori

Dragoș Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, a explicat la Digi24: „Problema cu Sectorul 2 se justifică prin faptul că la începutul anului valorile au fost cele de anii trecuţi, iar în data de 5 ianuarie sau după, au apărut valori actualizate”.

El a mai precizat: „Sunt primării care nu afișează încă date, iar în sistem apare că informațiile nu există” și a adăugat: „Va mai dura o săptămână până când primăriile îşi fixează noi valori pentru acest an”.

Articolul Cum au crescut taxele dintr-un sector al Capitalei de la o oră la alta. Oamenii, bulversați când au văzut că sunt datori, după ce plătiseră deja dările apare prima dată în Comunicate de Presă.

Plafonarea prețului la gaze ar putea fi eliminată treptat, afirmă ministrul Energiei

Joi, în cadrul şedinţei Comandamentului Energetic Naţional, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat că plafonarea prețului la gaze ar putea fi eliminată treptat.

Declaraţia ministrului

„Plafonarea prețului la gaze ar putea fi eliminată treptat”, a declarat Ivan la finalul întâlnirii.

Contextul şedinţei

Acest anunț a fost făcut la încheierea şedinţei Comandamentului Energetic Naţional.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat joi că plafonarea prețului la gaze ar putea fi eliminată treptat, în urma discuțiilor cu operatorii începute în septembrie, pentru a evalua diferite scenarii de piață.

Discuțiile cu operatorii și scenariile analizate

„Discuţiile au început cu operatorii încă din luna septembrie, pentru a avea scenarii diferite de lucru. În momentul de faţă, pe predicţiile pe care le avem, nu vom avea o creştere a preţului după data de 31 martie 2026. Ceea ce este foarte important, de exemplu, chiar şi acum sunt operatori care furnizează gaze naturale sub preţul plafonat de lege, astăzi, în condiţiile în care avem suficientă producţie. Mai departe, dacă vorbim totuşi despre varianta B, în care apar evenimente foarte puţin probabile prin care să se perturbe piaţa, luăm în calcul scenariul în care să avem o reducere graduală a acestei plafonări. Adică să nu avem, ca şi în cazul energiei electrice, când, de la 1 iulie, brusc s-au dublat preţurile pentru consumatorul final…în cazul gazelor punem în calcul şi acest scenariu. Scenariul de bază este cel în care, împreună cu operatorii din piaţă, ne asigurăm că nu avem nicio perturbare şi că vom avea în continuare un preţ în mod sănătos pe piaţă, sub preţul plafonat astăzi. În condiţiile în care avem producţie internă, în condiţiile în care începem să exploatăm din anul 2027 şi Neptun Deep, avem predicţia de a ne asigura că în cursul iernii viitoare nu o să avem perturbaţii şi preţuri mărite”, a explicat Bogdan Ivan.

Posibilă reducere graduală a plafonării

Ministrul a precizat că se lucrează la un al doilea mecanism, care ar putea prevedea o reducere de 8‑10 % a plafonului, aplicată treptat până în aprilie 2027.

„Cel de-al doilea scenariu, acum lucrăm şi la acest mecanism, care ar trebui să dureze aproximativ un an, pentru că pe noi ne interesează foarte mult sezonul rece, fiindcă atunci este un vârf de consum la nivel naţional şi în special în zona consumatorilor casnici, şi calculăm. Poate să fie reducere, de exemplu, de 10 % gradual, 8‑10 % în fiecare lună până în luna aprilie a anului 2027, pentru întreaga piaţă. Repet, cred foarte mult în soluţii corecte de piaţă şi soluţii naturale şi sănătoase în care statul intervine, dar intervine până la un punct, pentru că mă interesează consumatorul final. Dar, în condiţiile în care avem companii foarte serioase, companii listate la bursă, deşi au majoritar statul român, ele răspund unor cerinţe şi criterii de piaţă, astfel încât, ceea ce facem noi, împreună cu toţi operatorii, e să găsim acele mecanisme sănătoase prin care preţurile se menţin la nivel scăzut, fără o intervenţie brutală a statului în piaţă. Iar acum, ca să mai spun explicit, sunt oferte pentru gaze naturale sub preţul plafonat”, a precizat ministrul Energiei.

Plafonul actual al prețului la gaze

Până la 31 martie 2026, plafonul final facturat de furnizorii de gaze naturale este:

• 0,31 lei/kWh, cu TVA inclusă, pentru clienţii casnici;
• 0,37 lei/kWh, cu TVA inclusă, pentru clienţii non‑casnici cu consum anual de maximum 50.000 MWh, pentru producătorii de energie termică, pentru clienţii din parcuri industriale reglementate de Legea nr. 186/2013 și pentru cei din sistemele de distribuție închise conform Legii nr. 123/2012.

Aceste valori se aplică în condiţia în care consumul anual de gaze naturale realizat în anul anterior la locul de consum nu depășește pragul menționat.

Articolul Plafonarea prețului la gaze ar putea fi eliminată gradual. Explicații oficiale apare prima dată în Comunicate de Presă.