Românii plătesc indirect pentru creșterea deficitului comercial. „Guvernul se va împrumuta mai mult, iar costul ajunge la cetățeni”

Deficitul comercial al României a crescut cu 4,3% în primele nouă luni ale anului 2025, ajungând la 24,4 miliarde de euro, față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor INS publicate luni, 10 noiembrie.

Evoluția deficitului comercial în 2025

Economistul Ovidiu Folcuț, contactat de redacția Digi24.ro, a subliniat că această creștere nu reprezintă o surpriză, ci continuarea unei tendințe de câțiva ani.

„Este o situație cu care ne-am obișnuit de mulți ani, dar care ne afectează pe toți, pentru că deficitul trebuie acoperit din împrumuturi”, a explicat.

Exporturi și importuri în perioada ianuarie‑septembrie 2025

• Exporturi: 72 miliarde de euro (+4,2% față de perioada similară din 2024).
• Importuri: 96,6 miliarde de euro (+4,2% față de aceeași perioadă din 2024).

Deficitul lunar din septembrie 2025

• Exporturi: 8,8 miliarde de euro (+9,2% față de septembrie 2024).
• Importuri: 11,3 miliarde de euro (+6,2% față de septembrie 2024).
• Deficit comercial lunar: 2,48 miliarde de euro.

Comerțul cu UE27 și extra‑UE27

În perioada ianuarie‑septembrie 2025, schimburile comerciale ale României cu celelalte 26 de state membre ale Uniunii Europene (UE27) au reprezentat majoritatea fluxurilor.

• Intra‑UE27: 51,6 miliarde de euro la exporturi (71,5% din total) și 69,6 miliarde de euro la importuri (72,1% din total).
• Extra‑UE27 (Turcia, China, SUA, Marea Britanie etc.): 20,5 miliarde de euro la exporturi (28,5% din total) și 27 miliarde de euro la importuri (27,9% din total).

Analiza economistului Ovidiu Folcuț

„E o situație cu care ne-am obișnuit de ani buni”, a reiterat Folcuț, adăugând că deficitul comercial continuă să crească aproape în fiecare an. „Valoarea absolută, 24 de miliarde de euro, e mai puțin relevantă; ceea ce contează este ritmul de creștere de 4,3% față de anul anterior, care arată că diferența dintre ce exportăm și ce importăm se adâncește.”

Impactul asupra bugetului și împrumuturile

„Atunci când ai un minus trebuie să-l acoperi de undeva. Asta înseamnă, cel mai probabil, împrumuturi suplimentare, inclusiv pentru a finanța acest dezechilibru comercial. Dobânzile la acele împrumuturi le plătim, în final, tot noi, prin taxe și impozite”, a subliniat economistul.

Comparativ cu Statele Unite

„Deficitul comercial, în sine, nu înseamnă că automat vorbim despre o țară săracă. Ne putem uita la Statele Unite ale Americii, și ele au un deficit comercial mare, dar pot să-l gestioneze. România, însă, nu are forța Statelor Unite de a schimba ceva semnificativ din acest punct de vedere”, a explicat Folcuț.

Rolul consumatorilor și importurile de Black Friday

„Dacă ne uităm la perioada de Black Friday, vedem că aproape toate produsele cumpărate provin din import. Asta înseamnă că, indirect, fiecare dintre noi contribuie la creșterea deficitului. Există campanii care ne încurajează să cumpărăm produse românești, dar va mai dura până când se va forma o cultură reală a consumului local”, a remarcat economistul.

Perspective și soluții guvernamentale

„Nu poți echilibra o astfel de situație peste noapte. E nevoie de o strategie pe termen lung. Problema nu e că avem deficit un an sau doi, ci că el s-a permanentizat. Soluția este să producem mai mult și mai bine în România, ca balanța comercială să se echilibreze natural”, a declarat Folcuț.

Totodată, a adăugat că unele importuri pot fi benefice dacă sunt orientate spre dezvoltare: „Dacă aducem tehnologii care, peste câțiva ani, vor permite exporturi noi, atunci acele importuri se transformă într-o investiție. Pe termen mediu, ele pot contribui la reducerea deficitului.”